Bun gasit, dragi cititori si colaboratori Dacic Cool! Sper ca v-a placut prima parte a articolului meu despre uimitorul arbust de coacaz negru. Desi am revenit un pic cam tarziu cu partea a doua a acestui articol (si recunosc, imi pare putin rau ca v-am lasat sa asteptati atat!), niciodata nu e prea tarziu pentru a studia si a trezi interesul pentru un strop de natura. Cultura mea test de Ribes nigrum sau coacaz negru, plantata la inceputul lunii aprilie, merge bine, desi a trecut prin cateva zile de zapada si inghet tarziu. Asa cum va relatam in prima parte, acest arbust este putin spre deloc afectat de aceste fenomene meteo. Procentajul de prindere a fost de aproape 100%, iar cei mai repede crescatori dintre arbusti au ramas cam cu 3-4 cm deasupra stratului de zapada. Restul au fost acoperiti complet si protejati astfel de inghet, prin izolatia termica oferita de stratul de omat. Doi dintre arbusti au si inflorit, surprinzator-din primul an, odata cu infrunzirea.
Daca am vazut la ce rezista coacazul negru, trebuie sa precizam si la ce este sensibil el, acum cand ne pregatim sa trecem direct de la iarna la vara! Arbustul nu suporta perioadele lungi fara apa, caz in care, pentru a avea o productie buna, va trebui sa ne gandim la niste sisteme de irigatie. O alta problema este cea a daunatorilor foliari (unele varietati sau soiuri fiind mai afectate in acest sens). Cel mai des intalnite boli sunt rugina si basicarea, respectiv fainarea frunzelor. Atentie si la padurile de pin din imprejurimi, atunci cand incepem o cultura, Ribes nigrum fiind o gazda intermediara pentru Cronartium ribicola, un daunator de seama al pinului strob sau al altor pini cu 5 ace.
Compozitia chimica a frunzelor de coacaz abunda in flavonoizi, derivati ai rutinei si ai camferolului, precum si in vitamina C sau saruri minerale esentiale. Fructele sunt poate cele mai benefice si contin 9,5-10% zaharuri naturale foarte bune si acizi organici precum cel citric. Mineralele din compozitie (Ca, K, Fe, P, Zn) sau vitaminele B1, B2, B6, C (150 mg%) sau PP ne determina sa consumam suc sau fructe uscate cat mai des. Semintele, ideale pentru zdrobit si prelucrat pentru ulei, contin acizi grasi polinesaturati, precum AGL-ul sau Omega-6, si reprezinta una dintre cele mai bogate surse din natura de acizi grasi esentiali, asemanatori cu cei continuti de uleiul de peste. AGL-ul, de exemplu, regleaza functiile glandulare ca: presiunea arteriala sau sinteza colesterolului.
In farmacologie, preparatele din frunze au rol antialergic si antiinflamator asemanator Indometacinei. Ele pot fi astfel folosite in sindroame inflamatorii sistemice si locale. Se mai recomanda si in cazuri de oculorinite sau astm bronsic. De asemenea, ele reduc si producerea de histamina in organism, precum si producerea de chinina in cazul mastocistelor, avand actiune benefica asupra celulelor imunocompetente.
Uleiul din seminte este ideal pentru tratarea afectiunilor coronariene, intarirea sistemului imunitar, tulburari ale ciclului menstrual sau in cazuri de alcoolism in stare avansata.
Preparatele din frunze se administreaza prin infuzie, o lingura la o cana de apa, de trei ori pe zi. In cazuri de hipertensiune, arteroscleroza sau eliminare de acid uric si urati, se recomanda cure de jumatate de an.
Fructele sunt folosite in bucatarie la dulceturi, siropuri sau cidru. In stare proaspata se recomanda o cura sustinuta de circa 30 de zile. Uscate, fructele se pot folosi in infuzie de doua lingurite la o cana de apa, tot de trei ori pe zi.
Uleiul de seminte este recomandat in doza de 2-3 g pe zi, simplu sau diluat in apa calduta ori ceai.
Cam atat am avut de impartasit despre coacazul negru. Sper ca v-am determinat sa il consumati si, de ce nu, sa il cultivati in gradina sau in propriile culturi. Va multumesc! (Razvan-Constantin Ciubotaru)
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Sanatate_frumusete_articole/Remedii_naturiste/Miraculoasele_proprietati_ale_coacazului_negru_2/1]}
