Prajitura economica este madlena celor care au copilarit in Epoca de Aur. Am rascolit in sacul doldora cu retete din Epoca de Aur si-am scos la iveala, dintr-un caiet vechi, reteta de Prajitura economica, cu mere si nuci. Caietul, va dati seama, era al mamei (dar la fel de bine putea fi al unei vecine, al soacra-mi sau al matusilor mele – ori ale voastre – pentru ca era mult raspandita, inainte de 1990).
Cu dulciuri dintre acestea, facute cu economie, am crescut. Dar drept e sa spunem ca reteta „economica” nu-i din anii aceia. Ci mult mai veche, caci o varianta a ei am gasit-o si intr-o publicatie ante- si interbelica, in ziarul Universul, care-a acoperit mai mult de jumatate de secol de presa romaneasca. Sa nu va tin insa in file de istoria media, ci sa va-ntorc in cuhnie, acolo unde… cu economie si… cu inventivitate, gati-vom Prajitura economica, cu mere si nuci.
Pentru aluat, trebuinta ai intai de toate de faina – 200 de grame – pe care o cerni pentru a se aera. Iti mai trebuie 3 oua, o cana mare de zahar pudra (pe vremuri, avea maica-mea si ratnita de zahar, ca zahar farin nu se prea gasea), 12 linguri mari de ulei (mama notase: linguri de supa, ca sa-nteleg anume cat de mari), 2 lingurite de praf de copt si-un varf de cutit de sare. Evident, nu vor lipsi merele (vreo patru, potrivite ca marime) si nucile (o ceasca, tocate cu cutitul sau macinate, dupa cum ti-i placul). Adauga si-o lingura de scortisoara macinata – mirodenia care-nmiresmeaza, prin traditie, orice prajitura cu mere.
Prajitura economica – reteta
Si-acum, ca stim de ce-i nevoie, sa trecem, la… pregateala!
Se bat albusurile spuma, cu zaharul (asa se vor lega mai iute) si galbenusurile cu sarea (ca sa se albeasca). Se incorporeaza apoi crema de galbenusuri in spuma de albusuri, dupa care incepi a pune uleiul. Pui o lingura, amesteci. Mai pui una, iar amesteci si incorporezi. Ca si in cazul maionezei, nu-i indicat sa pui tot uleiul deodata. Cand ai pus si-ai incorporat si cea de-a douasprezecea lingura de ulei, te ocupi de faina. Am zis s-o cerni. Acum e cazul sa precizez: o cerni de doua ori. Adaugi in ea praful de copt si scortisoara, amesteci si apoi o-ncorporezi in compozitia de oua si ulei, continuind sa bati cu telul si avand grija sa nu aiba cocoloase.
Lasi deoparte si te ocupi de mere (e bine sa le fi curatat dinainte si sa le ai deja taiate in cuburi cu latura de-un centimetru… ori mai putin). Nu recomand sa fie date pe razatoare, pentru ca astfel vor deveni zemoase. Merele taiate se amesteca apoi cu nuca si, in aceasta dulce uniune, se-ncorporeaza in coca pregatita dupa cum v-am spus. Tava pentru copturi se unge cu ulei, se tapeteaza cu faina sau pesmet si-n ea se toarna compozitia. Se introduce la cuptorul incalzit din timp, pentru 25-30 de minute. Se scoate tava, se portioneaza, se presara cu zahar pudra. Se… mananca. Ca o madlena a copilariei de roman crescut in Epoca de Aur.
Sursa: Antena Satelor
(Simona Lazar, Antena Satelor)
