Imi propusesem sa aleg – din amintire sau din vechiul caiet al bunicii – o alta reteta pentru ziua de azi. Insa intalnirea – absolut intamplatoare – cu nea Nicu Vasile, de felul sau din Razvani, sat nu prea-ndepartat de Lehliu Gara (dar nici de Autostrada Soarelui si, mai ales, nici de balta Razvani, cea plina de peste), avea sa ma deturneze in intentiile mele. Si asta pentru ca badia, aflandu-ma cu ditamai crapul de Dunare cumparat din piata cea mare a orasului, m-a-ndemnat sa fac o saramura, asa cum numai dansul mai stie a face.
I-am ascultat, dara, reteta. Si apoi i-am dat ascultare…
Crapul – sa aiba macar vreo doua kile si-un pic – se curata pe dinauntru, dar nu si de solzi. Se pune la fript pe gratar, dupa ce l-ai frecat putin cu sare. Abia dupa ce s-a fript ii vei razui solzii (care nu se vor lasa prea mult „rugati”).
Separat, pui intr-o cratita mai incapatoare vreo 5-6 rosii mari, bine coapte, abia aduse din camp sau de la gradina, sa se „parpaleasca” in putintel ulei. Prajesti tot acolo 2-3 dovlecei, taiati felii groase, pe lung, si cativa ardei rosii, dulci si lungareti. Ardeii si dovleceii ii scoti si-i pui sub capac, sa ramana calzi. Peste rosii, adaugi alte… rosii, un borcan, din cele descojite, si-o lingura plina ochi de pasta de tomate. Lasi sa fiarba inabusit, la foc mic, cu sare dupa cum ti-i gustul. Mai pui si-o capatana de usturoi, maruntit cu cutitul. Asta va fi… saramura ta, in care mai adaugi, tot dupa placere, un ardei iute. Ori poate doi. Fara sa-i ciupesti, doar cat sa se inmoaie si ei in fiertura. La sfarsit, sa dea in clocot cateva clipite, pui o legatura zdravana de patrunjel verde, tocat marunt.
Cand zici ca zeama e gata, asezi pe un platou mare pestele-ntreg, deasupra lui potrivesti frumos feliile de dovlecei si ardeii, iar peste toate torni zeama scazuta, din belsug.
C-un pui (mai mare) de mamaliga alaturi si cu vinul rece, potrivit cu bucatele, te-asezi sa-nfuleci… de se bat turcii la gura ta.
Sursa: Antena Satelor
(Simona Lazar, Antena Satelor)
