Remarcat prin frumusetea incantatoare, insa trecatoare a florilor sale, irisul, cunoscut si sub denumirea de stanjenel, este o planta perena, cu peste 200 de soiuri, originara din Europa si Africa de Nord. Are un rizom orizontal, carnos, din care se inalta frunze in forma de teaca. Acestea invaluiesc tulpina la baza, iar spre varf cresc alte frunze, mai mici. Fara a avea un parfum intens, florile lunguiete apar in partea de sus a tulpinii, sunt albastre spre violet si in lunile mai-iunie creeaza adevarate peisaje de culoare. Desi irisul nu este o planta cu pretentii speciale, crescand atat in medii cu o umiditate ridicata, pe marginea apelor sau chiar in apa, dar suportand si medii cu soare din abundenta sau chiar cu umbra, acesta creste cel mai bine in soluri unde apa nu stagneaza.
Daca din punctul de vedere al solului aceasta planta nu ridica pretentii deosebite, ea este destul de fragila atunci cand vine vorba despre daunatori. Temperatura ideala cand infloreste irisul este de 13-15 grade Celsius, iar unele specii au nevoie de lumina mai multa pentru a-si dezvolta florile. Irisul se poate inmulti fie prin seminte, fie prin rizomi. In cazul inmultirii prin rizomi, acestia se scot primavara din pamant si se lasa la uscat, la soare, apoi se planteaza toamna, prin ingroparea bulbului in pamant, la o adancime de 10 cm si la distanta de circa zece cm unul de celalalt. Udarea se face de trei ori pe saptamana, pana cand planta incepe sa creasca, apoi se poate uda doar de doua ori, pentru a nu favoriza stagnarea apei in sol.
Pentru ca este o planta cu o floare de o rara frumusete, irisul a facut, de-a lungul timpului, subiectul a numeroase legende. Se spune ca Iris, zeita curcubeu, era cunoscuta prin iscusinta sa de a pastra mereu legatura cat mai stransa intre zei si pamanteni. Iris era o fecioara de o rara frumusete, pe care Hera si Zeus obisnuiau sa o trimita cu mesaje pe pamant. Atunci cand dorea sa arate fabulos, Hera o desemna pe Iris sa o imbrace, iar aceasta reusea intotdeauna sa o faca sa straluceasca mai presus de toate zeitele Olimpului.
In Japonia, unde irisul este considerat a fi simbol oficial al eroismului, pe langa crizantema, exista o legenda care spune ca lumea zeilor era foarte populata si foarte multi dintre acestia au fost trimisi spre pamant. Printre ei se aflau si zeul Izanagi, si zeita Izanami. Aceasta din urma a creat mai multi zei, dar a murit atunci cand a creat zeul focului. Desi a facut tot posibilul pentru a o readuce la viata, Zeul Izanagi nu a reusit… iar atunci cand, dorind sa faca baie in apa unui rau, si-a lasat bratarile de la mana, acestea s-au transformat in superbe flori de iris.
In Antichitate, grecii obisnuiau sa aduca flori de iris pe mormintele sotiilor sau ale iubitelor, sperand ca Zeita Iris, considerata un liant intre cer si pamant, va ghida sufletele spre liniste si impacare. Tot in Antichitate, in Egipt, irisul era vazut ca simbol al puterii, al cuceririi. Faraonii obisnuiau sa elogieze aceasta floare, pe care au imortalizat-o, de altfel si in sculpturi aflate in temple.
Artistii desemnati sa picteze marii regi si preoti, obisnuiau sa-i infatiseze pe acestia inconjurati de mii de irisi, ca simbol al puterii si al curajului.
Treptat, irisul a patruns si in cultura europeana, fiind considerat simbol al vietii, al luminii si perfectiunii, iar in Franta, Fleur-de-lis (o stilizare a irisului) simboliza monarhia.
O alta legenda spune ca primul rege francez, Clovis, in anul 469 d.H., a avut de dus un crunt razboi cu un trib germanic care dorea sa ii cotropeasca teritoriul. Inainte de batalie, regele i-a promis credincioasei sale sotii ca va pune simbolul irisului pe steagul sau daca va iesi invingator in lupta. Dupa castigarea razboiului si alungarea tribului germanic, regele Clovis a trecut la crestinism.
De-a lungul istoriei Frantei, irisul apare ca simbol al izbanzii, al eroismului. Se spune despre Ioana d’Arc ca a etalat cu mandrie si curaj semnul Fleur-de lis pe steagul sau atunci cand a invins in fata trupelor armatei engleze. Pentru ca a fost atat de des intalnit ca simbol in istoria Frantei, irisul a devenit emblema acestei tari, dar si a orasului New Orleans, unde locuitorii care au supravietuit urgiei uraganului Katrina au desenat pe ziduri florile de iris, ca semn nu doar al puterii, ci si al renasterii.
Dincolo de magia legendelor, irisul s-a dovedit in timp a fi util atat pentru frumusete, cat si pentru sanatate. Rizomul de iris are proprietati aromatice, diuretice, expectorante, purgative. Pulberea de rizomi de iris (realizata prin uscarea si pisarea rizomilor), amestecata cu miere, este ideala in combaterea bronsitelor, a tusei convulsive, in catare pulmonare sau in tuberculoza. Aceasta pulbere este si o excelenta masca pentru par, ajutandu-l sa se regenereze si sa-si recapete sanatatea.
Iris Germanica (stanjenelul) are un rizom cu calitati analgezice si era folosit adesea, in trecut, pentru a combate durerile de dinti sau de cap.
Iris pallida (stanjenelul cu floare de culoare alba) are un rizom cu proprietati expectorante, fiind utilizat in special ca ingredient in compozitia unor medicamente impotriva tusei.
Iris pseudacorus (sau stanjenelul cu floare de culoare galbena) are un rizom toxic, prin urmare nu este folosit in scop terapeutic.
Irisul multicolor, cu flori de culoare alba, albastra, galben sau violet, are un rizom cu calitati antiseptice si este folosit in combaterea afectiunilor cutanate, in tratarea acneei.
Mai exista si Irisul lutescens, insa nici acesta nu este folosit in scop terapeutic, ci doar decorativ. Asadar, exceptand cele doua specii care nu pot fi folosite in scopuri terapeutice, celelalte specii sunt folosite, in special rizomii, in regenerarea celulei hepatice, in curele de detoxifiere, in combaterea durerilor reumatismale, dar si afectiuni cutanate.
Pe langa rolul sau important in tratarea si combaterea unor afectiuni, irisul este folosit si in industria cosmetica. Acesta intra in compozitia cremelor sau a lotiunilor pentru combaterea acneei, cum sunt produsele din gama Pure Skin de la Gerocossen. Gelul antiaceneic Pure Skin vindeca tesutul cutanat afectat si lasa tenul mai neted, reducand numarul cosurilor. Dupa folosire, pielea ramane mai luminoasa, cu un aspect vizibil mai sanatos.
Este indicat ca acest gel sa se foloseasca dupa ce pielea a fost curatata cu lotiunea purificatoare Pure Skin. Aceasta mai are in compozitie si extract de grepfrut, acid salicilic si zinc, curatand tenul in profunzime de impuritati si eliminand excesul de sebum. Tenul ramane curat si improspatat, porii se inchid si tendinta de formare a altor cosuri este redusa. Pentru eficienta maxima se recomanda stergerea tenului cu aceasta lotiune, dimineata si seara.
Ingrijirea completa a tenului acneic implica, pe langa folosirea gelului si a lotiunii de curatare, o crema care sa confere tenului un aspect mat. Crema Stop Sebum Pure Skin de la Gerocossen absoarbe excesul de sebum pe parcursul intregii zile, lasand pielea cu un aspect placut, mat, catifelat si oferindu-i un nivel optim de hidratare. Pentru combaterea cat mai eficienta a acneei, este important sa se foloseasca atat gelul, lotiunea, cat si crema Pure Skin.
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Casa_gradina_articole/Floare_de_iris/1]}
Despre semnificatiile si legendele irisului a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele Florilor, realizata de Carmen State. (Foto: freeimages.com, www.gerocossen.ro)
