Joi, 4 noiembrie 2021 are loc la MNTRplusC, in cadrul Muzeului National al Taranului Roman, str. Monetariei nr. 3, deschiderea expozitiei Nu vorbim despre sclavie moderna, cea de a doua din seria Politici ale non-actiunii a artistei Nona Serbanescu, in colaborare cu curatorul Eugen Radescu. Expozitia prezinta o serie de lucrari de instalatie si o instalatie performativa pentru care si-au dat concursul performerele si performerii: Madalina Branduse, Alex Fifea, Ruxandra Maniu, Vera Linguraru, Andrei Serban; costume: Lumi Mihai; editing si sunet: Paul Sima; director imagine: Patru Paunescu; operator si fotografie vizual: Gabriel Colta, producator: Dan Radu Mihai, productie video Dash Film.
Proiectul se bazeaza pe o documentare realizata de Valer Simion Cosma, Marina Patricia Toma, Alex Fifea, Madalina Branduse si Alex Fifea; coordonatoare MNTRplusC: Ilina Schileru.
Din cauza situatiei sanitare, accesul in galerie se va face cu limitarea a maximum 10 persoane simultan, cu intrare din 45 in 45 de minute si programare prealabila la marina.ilie.arthub@gmail.com. Deschiderea este programata pentru primele 4 zile ale expozitiei dupa cum urmeaza:
– joi, 4 noiembrie: 17.00-20.00 (4 serii);
– vineri, 5 noiembrie: 17.00-20.00 (4 serii);
– sambata, 6 noiembrie: 12.00-18.00 (8 serii);
– duminica, 7 noiembrie: 12.00-18.00 (8 serii).
Faptul divers paradoxal: anul acesta, in plina perioada de izolare, cand cetatenele si cetatenii Romaniei primeau cele mai mari amenzi din Uniunea Europeana pentru incalcarea regulilor impuse de starea de urgenta, autoritatile au permis plecarea a mii de muncitoare si muncitori cu destinatia Germania. Comasati in avioane, au plecat sa isi riste viata pentru a strange recolta de sparanghel, o munca pe care nici un european vestic cumsecade nu o accepta, nici in lipsa pandemiei, date fiind conditiile inumane de munca.
Acesta a fost punctul de declansare al proiectului Politici ale non-actiunii, cu cele doua componente ale sale, Depozitul 12 (care a avut loc in mai 2021 la Galeria Senat) si Nu vorbim despre sclavie moderna, ce trateaza situatii legate de munca si abuzuri la adresa cetatenilor romani, asa cum reies din interviurile realizate, in acest an, de echipa de documentare formata din Valer Simion Cosma, Alex Fifea, Marina Popa, Madalina Branduse si Nona Serbanescu. Interviurile si materialele colectate pe perioada documentarii vor face obiectul unei publicatii si vor sta la baza unui nou spectacol, care va fi produs in 2022.
Interesul practicii artistice a Nonei Serbanescu in zona social-politica si de interogare a argumentelor echilibrului care chestioneaza modalitatile in care sistemul capitalist devine injust si inuman este binecunoscut. Cercetarile artistei din ultimii ani se axeaza pe structura social-economica a celor care au cel mai mult de suferit din cauza injustitiilor sociale si economice, venite direct din mediul statal, neperformant, care nu ajuta, precum si din mediul neoliberal-capitalist, acolo unde pare ca cei mai multi dintre noi primim doar „firimiturile“ sistemului, spune Eugen Radescu, curator.
Restrictiile impuse si masurile luate pentru protejarea populatiei au transformat profund vietile cetatenilor prin prisma muncii, dar in directii foarte diferite, care reflecta, intr-o mare masura, inegalitatile economice, diverse tipuri de privilegii si predominanta unui model cultural care depreciaza profund anumite munci si pe cei care le presteaza, integrandu-i intr-o categorie a perdantilor. Lucratori in comert, de la retail, pana la buticurile de cartier/ulita, soferi care transportau marfuri sau persoane, lucratori la salubritate, lucratorii din depozite si din sectorul de procesare a alimentelor, postasi, curieri si livratori sunt doar cateva dintre categoriile profesionale a caror maxima utilitate sociala a fost demonstrata intr-un context atat de grav. Spre deosebire de personalul medical si militar (institutiile de forta) angrenat direct in gestionarea crizei, dar beneficiind de sporuri suplimentare generate de contextul epidemic, munca celor din categoriile profesionale mentionate a continuat sa fie mult mai prost platita, iar statutul lor social este semnificativ inferior, afirma Valer Simion Cosma, istoric, antropolog, publicist si manager cultural.
Mai multe detalii gasiti pe www.muzeultaranuluiroman.ro.
Printre partenerii media ai evenimentului se numara si revista online www.daciccool.ro si www.accmediachannel.ro
