Muzeul National al Taranului Roman va asteapta, incepand de vineri, 21, pana duminica, 23 octombrie 2022, intre orele 10 si 18, la Targul de Sanmedru – de antichitati taranesti, la care vor participa aproximativ 40 de colectionari din toata tara cu lucruri vechi, de colectie. Puse unele langa celelalte, obiectele prezentate la targ formeaza o poveste frumoasa si impresionanta din viata rurala, din vremuri care incep cu a fost odata ca niciodata. Vizitand acest targ, veti avea o imagine vie a ceea ce a insemnat gospodaria taraneasca in ansamblul ei, invitandu-va sa salvam impreuna obiectele de la uitare si degradare si sa le reintroducem intr-un circuit al civilizatiei urbane contemporane.
In cadrul targului de la Muzeul Taranului, veti putea admira si cumpara: piese de costum taranesc, tesaturi de interior (covoare, stergare, fete de perna si fete de masa), icoane pe lemn si pe sticla, cruci, pristolnice, podoabe, mobilier crestat, pictat (lazi de zestre, mese, scaune, blidare, lingurare, dulapuri), ceramica, donite, vase din lemn, putinei, cauce, furci si roti de tors, fuse, vartelnite, felinare, ceasuri, candelabre, piulite si rasnite de alama, dar si publicatii socio-etnografice din perioada interbelica, bancnote vechi, timbre cu subiecte etnografice…
Alaturi de anticari, Galeria de Arta Taraneasca scoate in curte obiecte care mai de care mai incantatoare: haine de sarbatoare, stergare din bumbac, scoarte, lepedeie si fete de masa; plosti, urcioare, cani, farfurii; obiecte din lemn: linguri, casete, scaune; oua incondeiate; icoane pictate pe lemn sau pe sticla, impletituri si alte mestesuguri.
Vizitatorii sunt invitati sa rasfoiasca, sa citeasca si sa-si imbogateasca biblioteca cu publicatiile muzeului: carti cu teme etnologice, carti-obiect, albume ori revista Martor. De asemenea, sunteti imbiati cu prajituri, turta dulce, cozonaci si miere, dar si cu braga sau tuica. Nu vor lipsi nici plantele de leac sau ghivecele cu flori.
Pretul biletului de intrare la targ: adulti – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi, studenti, posesori ai cardului Euro 26, in varsta de pana la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau usor – 3 lei.
Printre partenerii media ai evenimentului se numara si revista online www.daciccool.ro si www.accmediachannel.ro
Sfantul Dumitru sau Sanmedru este stapan peste iarna care vine. Jumatate de an stapaneste Sfantul Gheorghe si cealalta jumatate el. Este ziua soroacelor pentru tot felul de intelegeri intre slugi si stapani, chiriasi si proprietari, cei care dau si cei care primesc bani imprumut. Implinirea sorocului e prilej de petrecere si de cearta. Nu se lucreaza de Sfantul Dumitru – deloc. Stanele se desfac si oile pleaca la vale. Ca sa afle cum va fi timpul, ciobanii intind un cojoc. Daca se asaza pe el o oaie neagra, iarna va fi blanda, daca oaia e alba, iarna va fi cu multa zapada (Irina Nicolau, Ghidul sarbatorilor romanesti, Bucuresti, Editura Humanitas, 1998).
Legenda spune ca Dumnezeu i-a chemat la El sa le incredinteze cheile vremii, pe Sangeorz si Samedru: „Iaca de acum va incredintez voua cheile vremii si la porunca mea aveti sa inchideti mai devreme sau mai tarziu, vremile anului. Sfintii au primit cheile si unul a plecat in dreapta, si unul in stanga. Cand se aude troncanit de broaste, Sangeorzul intinde mana si ia cheile din mana lui Samedru, si mereu inchide iarna cu o cheie, iar cu cealalta deschide primavara, vremurile bune, caci prin glasul broastei a primit o veste si porunca de la Dumnezeu. Cand pasarile calatoare sunt duse de la noi, cand nu se mai aude troncanit de broasca, Samedru intinde mana si primeste cheile de la Sangeorzul, apoi cu graba inchide vremea buna cu o cheie si cu cealalta deschide iarna. Ei poarta cheile la brau, ca nu cumva sa le fure cineva din usile vremii si sa se joace cu vremea cum le place” (Simion Florea Marian, Sarbatorile la romani. Studiu etnografic, Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1994).
