Sarbatoarea Sfintelor Pasti este strans legata de ouale inrosite sau incondeiate. Traditia incondeierii oualor face parte din bogata zestre culturala a poporului roman. Desi, in zilele noastre, migaloasa activitate a incondeierii oualor a fost inlocuita cu vopsirea lor, obiceiul, incarcat de semnificatii spirituale, persista la sat, unde traditia este valorificata, an de an, de mici si mari.
Obiceiul de a face cadou oua colorate la marile sarbatori sezoniere, in special la Anul Nou, este atestat cu multe secole inainte de Hristos. In ceremoniile antice de reinnoire a timpului, oul, mai ales cel colorat, era perceput ca un element generator de viata, asociat conceptiilor cosmogonice care compara Universul cu un ou. Arhetipul oului, frecvent la toate popoarele antice, a fost preluat de crestinism, unde oul colorat si impodobit devine simbolul Mantuitorului Hristos, biruitorul mortii. Intreaga natura rezoneaza cu Patimile lui Hristos, ea renascand, triumfatoare, odata cu Invierea Mantuitorului.
Inrosirea si incondeierea oualor in Saptamana Patimilor sunt considerate mestesuguri populare de un rar rafinament artistic, sinteza de credinte si obiceiuri precrestine. Din batrani se spune ca ouale de Pasti sau cojile acestora sunt aducatoare de frumusete si sanatate, de belsug si rod bogat. De asemenea, se crede ca ele pot lega sau, din contra, indeparta oamenii, si ca pot grabi casatoria fetelor. Traditia cerea ca oul sa fie ales in ziua de miercuri din mijlocul postului mare, pentru a juca rolul de substitut ritual al personajului sacru. Era gatit in Saptamana Patimilor, pentru a fi ucis prin ciocnire si mancat sacramental in ziua de Pasti. Este un scenariu ritual, prin care stramosii nostri credeau ca timpul si spatiul mor si invie odata cu divinitatea adorata, an de an.
Simbolul oualor rosii este strans legat de Patimile Mantuitorului. Legenda spune ca Sfanta Fecioara Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, avea la ea un cos plin cu oua, pe care l-a lasat chiar langa cruce atunci cand a inceput sa-L planga pe Hristos. Se spune ca sangele Lui a inrosit ouale, iar de atunci s-a pastrat obiceiul vopsirii oualor de Pasti in rosu.
La inceput, pentru vopsirea oualor se foloseau culori vegetale, precum galben, simbol al soarelui, si rosu, culoarea discului solar la rasarit si la apus. Rosul se obtinea din coaja de ceapa rosie, sfecla proaspata sau floare de bujor, galbenul-din morcovi, flori de galbenele, coaja de mar, coaja de portocale sau lamaie, verdele-din secara cruda de primavara, menta, frunze de mesteacan sau foi de spanac, albastrul-din frunze de varza rosie. Astazi, culorile predominante sunt rosu, galben si alb pe fond negru, ouale fiind acum decorate cu chipul lui Hristos sau cu motive geometrice specifice artei populare romanesti, cu respectarea celor doua principii fundamentale, simetria si alternanta. Un motiv frecvent este cel al soarelui sub forma unui disc cu sau fara raze, oul si reprezentarea soarelui fiind strans legate de stravechile sarbatori ale echinoctiului de primavara, proprii civilizatiilor agrare. Un alt motiv bogat in semnificatii este pomul vietii, reprezentat sub forma unei vaze cu flori, a unui brad sau a unei crengi de brad. 
Odinioara, existau numeroase procedee tehnice de incondeiere a oualor, din care se mai foloseste astazi procedeul scrierii motivelor decorative cu ceara, cu ajutorul condeiului. Condeiul este facut dintr-un betisor plat, la capatul caruia se fixeaza intr-o maciulie de ata sau canepa un varf ascutit din tabla subtire de arama. Astazi, tehnica de incondeiere sau impistrire, asa cum mai este numita in zona Bran, este cea traditionala. Pentru pastrarea oualor timp indelungat, ele sunt golite de continut prin gauri facute cu acul la ambele capete si prin suflare. La sfarsitul operatiunilor de incondeiere, gaurile sunt astupate cu ceara. Modelul este ales in functie de marimea oului, apoi este desenat cu condeiul inmuiat in ceara calda. Dupa introducerea oului in prima culoare, galben, liniile trasate cu ceara raman albe. Dupa uscare, desenul este completat cu alte motive, apoi oul este introdus in culoarea rosie. In continuare, modelul este completat prin desenare si introducere in culoarea neagra. Dupa aplicarea ultimei culori, oul este asezat pe o plita incalzita, pentru ca ceara cu care au fost desenate modelele sa se usuce. Ouale incondeiate sau impistrite sunt un tot unitar de semne si simboluri cu semnificatii multiple.
Motivele ornamentatiei oualor difera in functie de localitate si chiar in interiorul aceluiasi sat. Cu toate acestea, exista motive care revin in mod constant. Printre ele se numara motivele din regnul animal (albina, mielul) si motivele vegetale (spicul graului). Crucea, simbolul crestinatatii, se intalneste pe ouale incondeiate sub forme multiple. De exemplu, asa-numita cruce romaneasca este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete. Crucea apare si pe painea din care se imparte anafura in biserica (crucea anafurei) sau pe pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii (crucea Pastelui). Steaua este si ea un motiv intalnit adesea pe ouale incondeiate, mai ales in Bucovina.
In Bucovina, incondeierea sau inchistrirea oualor incepe in prima zi a Postului Mare si se incheie inainte de Saptamana Patimilor. De regula, ouale incondeiate nu se mancau. Dupa ce erau sfintite in noaptea de Inviere, erau daruite rudelor si celor dragi si erau pastrate in apropierea icoanelor pana la Pastele urmator. Ouale de Pasti sunt numite, generic, merisoare. La inceput, erau colorate numai in rosu (rosete), pentru ca, mai tarziu, sa se raspandeasca si practica vopsirii lor in galben (galbinete), verde (verdete), albastru (albastrele) sau negru (negrete).
Mesterii bucovineni folosesc astazi oua de rata, de gasca, foarte rar oua de gaina si, mai nou, oua de strut. Incondeierea oului se face cu instrumente speciale, precum chisita, betisoarele lungi de 10 cm, ce au fixate la unul din capete o palnie minuscula confectionata din alama, prin care este petrecut un fir de par de porc. Vopselele au diferite culori, rosu, galben, verde, albastru, mov si negru. Oul, tinut in mana stanga, se invarte sub varful chisitei, care traseaza motivele cu ceara. Dupa trasarea motivelor, se trece la aplicarea culorilor albastru si mov, cu un betisor din lemn, doar in locurile in care este nevoie, si se lasa la uscat. Dupa ce oul s-a uscat, este acoperit cu ceara, pentru ca albastrul si movul sa nu se amestece cu celelalte culori. Oul este introdus in culoarea galben si se lasa din nou sa se usuce. Apoi se aplica rosul si verdele, tot cu un betisor de lemn, si se acopera cu ceara. La sfarsit, oul este introdus in culoare neagra, pentru ca negrul va da fondul oului incondeiat. Dupa ce se usuca, oul se asaza pe un gratar, pe plita, se incalzeste si se indeparteaza ceara, ca sa ramana doar modelul trasat. Pentru a-i da luciu, pe ou se aplica o pelicula de lac si se lasa la uscat. (Foto: Catalin Ovreiu)
