Traim din amintiri, ne hranim cu amintiri si murim cu ele… intr-o interpretare mai ampla, am putea spune ca viata noastra este compusa din amintiri. Amintirile sunt rasarituri si apusuri ale fiecarei zile pe care am trait-o. Mecanismul prin care se nasc amintirile a preocupat dintotdeauna omenirea, cu atat mai mult pe oamenii de stiinta, care au studiat indelung aceasta abilitate a creierului de a face legatura intre evenimente separate de timp. In cadrul unui nou studiu, oamenii de stiinta de la Columbia Zuckerman Institute din SUA au aratat cum anume poate forma creierul astfel de legaturi de durata. Ei au descoperit un mecanism surprinzator prin care hipocampul, o regiune a creierului cruciala pentru memorie, construieste punti in timp si transmite explozii de activitate care par intamplatoare, dar, de fapt, fac parte dintr-un tipar complex care ajuta creierul sa faca asocieri in timp.
Astfel, descoperirile cercetatorilor reprezinta fundatia pentru o intelegere mai buna a tulburarilor legate de anxietate, trauma si stres, la fel ca si sindromul posttraumatic, in care un eveniment aparent neutru poate provoca un raspuns negativ, scrie Science Daily.
Stim ca hipocampul este important pentru invatare si pentru formarea legaturilor intre evenimentele care se petrec la intervale de 10-30 de secunde. Aceasta aptitudine este cruciala pentru supravietuire, dar mecanismele din spatele sau sunt inca inselatoare. Totusi, cu ajutorul acestui studiu desfasurat pe soareci, am descoperit calculele complexe cu ajutorul carora creierul face legatura intre evenimente separate de timp, spune Attila Losonczy, unul dintre autorii studiului.
Hipocampul – o regiune mica, in forma de calut de mare, ascunsa adanc in creier – este un „sediu” important pentru invatare si memorie. Experimente anterioare pe soareci au aratat ca perturbarea hipocampului a provocat dificultati de invatare pentru animale, acestea nefiind capabile sa mai asocieze evenimente petrecute la intervale de 10 secunde. De asemenea, cercetatorii au descoperit un tipar in toata „dezordinea” mintii: un stil de calcul care pare sa fie o cale remarcabil de eficienta pentru ca neuronii sa stocheze informatii. In loc sa comunice intre ei constant, neuronii economisesc energie – probabil prin codificarea informatiei in legaturi intre celule, numite sinapse, in loc sa foloseasca activitatea electrica a celulelor.
Ne-am bucurat sa vedem ca, de fapt, creierul nu mentine continuu activitatea in toate aceste secunde, pentru ca, din punct de vedere metabolic, nu este cel mai eficient mod de a stoca informatii. Creierul pare ca are un mod mai performant de a construi acea punte, iar noi suspectam ca are legatura cu schimbarea puterii sinapselor, a declarat dr. Fusi, profesor in neurostiinte la Columbia Vagelos College of Physicians and Surgeons.
Chiar daca studiul nostru nu arata in mod explicit modelul clinic al acestor tulburari, poate fi extrem de informativ, a spus dr. Ahmed.
Spre exemplu, ne poate ajuta sa aflam unele aspecte precum ceea ce se intampla in creier atunci cand pacientii sufera de o asociere de teama intre doua evenimente care, pentru oricine altcineva, nu ar provoca frica sau panica, a adaugat cercetatorul.
Sursa: Antena Satelor
