Ma numesc Maria si am 28 de ani, am o fetita de 4 luni si jumatate. Ea reprezinta totul pentru mine, deoarece am ramas foarte greu insarcinata, dupa multe tratamente de mentinere si cu ajutorul lui Dumnezeu am si eu un bebe dragalas. Este primul bebe si mi-a fost foarte greu sa ma acomodez cu postura de mama, dar tot ce fac, fac din placere. Nu am avut nici un ajutor care sa ma invete ce sa fac si cum sa fac, de aceea am dat gres in unele situatii.
Am venit cu bebe de la maternitate acasa si am vazut ca doarme foarte multe ore, am sunat medicul de familie si am intrebat-o daca e bine sa doarma 9 ore cap-coada. Dansa este doctor de familie, nu e si pediatru, insa ar trebui sa cunoasca anumite lucruri… A trecut o saptamana, eu ma gandeam ca se acomodeaza bebe cu mediul nostru, dar n-a fost sa fie asa, ca saracuta de ea suferea. Nu stiam nimic si nici nu plangea, era foarte linistita!
Au mai trecut doua saptamani si eu aveam cantar acasa si am zis sa o cantaresc, cand am pus-o pe cantar, mi-a fugit pamantul de sub picioare! Bebele meu in trei saptamani nu a adaugat un gram in plus, adica se mentinea la greutatea cu care am nascut-o, am mers la un specialist in pediatrie si mi-a zis ca bebe nu se satura numai cu laptele matern si mi-a prescris un supliment de lapte, insa s-a dovedit a fi ineficient pentru ca ea avea intoleranta de la lactoza si iar probleme. Acum am un bebe sanatos si dragalas, e foarte, foarte cuminte, ne luptam cu gingiile, ca si dintisorii sunt o problema pentru bebelusi, trebuie sa stai cu ochii numai pe ei. Plange incontinuu, nu are somn, de mancare nici nu mai vorbim… Dumnezeu ne-a inzestrat si cu rabdare, asa ca vom trece si peste aceasta micuta problema! (Mariana Suruc)
