Fiecare imagine a lui Buddha este o referinta la o atitudine, un episod sau o perioada insemnata din viata sa, identificate in functie de postura sau de gestica mainilor. Buddha este de obicei reprezentat intr-una din cele patru posturi caracteristice (asezat, in picioare, mergand sau culcat pe o parte) si avand unul din cele sase gesturi ale mainii. Pentru a descifra simbolismul fiecareia dintre reprezentarile lui Buddha, va invitam sa intrati in universul Exotique!
Reprezentarile umane ale lui Buddha apar la inceputul secolului al II-lea d. Hr., cand in sanul budhismului se dezvolta anumite tendinte ce vor conduce la formarea unei ramuri noi, Mahayana, care inlocuieste, treptat, budhismul original, impunand practici culturale bazate pe un suport figurativ mai putin abstract decat simbolismul utilizat pana atunci. Pentru a raspunde atat transformarilor intervenite in doctrina, cat si aspiratiilor tot mai inalte ale adeptilor, a fost creata o imagine a lui Buddha, a carei paternitate este revendicata de doua scoli, Mathura (la sud de Delhi) si Gandhara (regiune din nord-estul Indiei). Dupa destramarea imperiului lui Alexandru cel Mare, cand artistii greci s-au stabilit in aceste regiuni din India, Mathura s-a dezvoltat ca un important centru artistic, in care au fuzionat trasaturile artei grecesti si ale celei indiene, in timp ce a doua scoala, Gandhara, a contribuit la dezvoltarea unei arte sincretice, supusa unei puternice influente elenistice.
Potrivit traditiei clasice, reprezentarile umane erau idealizate, perfectiunea fiind redata, la nivel estetic, prin armonia si echilibrul lucrarii. Cum Buddha nu era considerat o zeitate, artistii greci propun reprezentarea sa sub forma umana. Este insa vorba despre o umanitate sublimata, capabila sa exprime desavarsirea spirituala si linistea interioara a personajului reprezentat si sa conduca privitorul catre esenta invataturilor lui Buddha. Cum nu se pastreaza nici un portret din timpul vietii lui Buddha, artistii s-au bazat pe descrierile din carti. In iconografia epocii erau deja prezente cateva trasaturi asociate imaginii presupuse a maestrului spiritual, precum caracterul sau Mahapurusha (mare om). De asemenea, textele religioase faceau referire la 32 de semnalmente principale si la 80 de semnalmente secundare, asa-numitele lakshana, printre care: maini si picioare delicate, ca de antilopa, glezne inalte, degetele de la maini si degetele de la picioare de lungime egala, brate care ajung pana la genunchi, maxilar de leu, cap in forma de ou, cu o protuberanta in crestet, chip auriu, ochi negri. Reprezentarile au fost imbogatite, treptat, si cu lobii urechilor, pentru ca, fiind de origine nobila, se presupunea ca Siddharta Gautama purtase cercei lungi, asociati ideii de intelepciune si capacitatii de ascultare. Chipul lui Buddha se remarca prin expresia de fericire absoluta. Trasaturile sale sunt destinse, ochii ii sunt pe jumatate inchisi, iar gura schiteaza un suras bland. In general, Buddha este imbracat cu o tunica ce ii lasa descoperit umarul drept (ulterior, calugarii budhisti au adoptat acelasi cod vestimentar).
Potrivit canoanelor, Buddha este reprezentat in patru posturi principale. Cea mai frecventa reprezentare a maestrului spiritual este cea in care Buddha este asezat, cu picioarele incrucisate. In alte reprezentari, Buddha este surprins fie in picioare, fie in mers, fie culcat pe o parte – reprezentare care il imagineaza pe intelept in ceasul mortii sale. Pozitia mainilor aminteste de viata si de invataturile sale. Cea mai intalnita reprezentare este bhumispara mudra, postura in care Buddha, asezat, cu mana dreapta pe genunchi, arata catre zeita Pamantului, pe care o cheama ca martor al iluminarii sale. In asa-numitul gest al predicarii, cunoscut ca vitarka mudra, cu ambele maini intinse si palmele orientate in sus, Buddha este surprins in timp ce isi predica invataturile. In pozitia dharmacakra mudra, Buddha isi tine mainile aproape de piept, facand gestul punerii in miscare a Rotii Legii: policele si indexul sunt unite, mana stanga este asezata orizontal, iar mana dreapta este ridicata. Pozitia varada mudra, in care Buddha este reprezentat cu bratele pe langa corp si palmele orientate in sus, simbolizeaza darul bunatatii. Postura dhyâna mudra, in care Buddha este asezat, cu mainile in poala si palmele suprapuse, este meditativa. Calmul interior, aplanarea conflictelor si negarea fricii sunt simbolizate de pozitia abhaya mudra, in care Buddha este surprins cu unul dintre brate indoit in dreptul taliei si palmele orientate catre exterior.
