Cea mai frumoasa vacanta pe care am avut-o?… A fost acea vacanta prin care trece fiecare om in procesul de maturizare. Daca am considera viata o poveste, o carte, ea ar avea introducere, cuprins si incheiere, deznodamant. Dar, asa cum orice inceput are un sfarsit, se poate spune ca orice sfarsit are un inceput. Introducerea vietii ar fi copilaria, cuprinsul ei ar incepe cu adolescenta… Pot spune, prin urmare, ca vacanta cea mai frumoasa pe care am avut-o a fost adolescenta. Adolescenta este vacanta vietii, este pragul pe care trebuie sa il trecem pentru a intra in camera vietii care urmeaza a ne gazdui…
A fost o vacanta care, in momentul in care am trait-o, mi s-a parut a fi una in care voi ramane mereu… A fost o vacanta pe care uneori mi-as fi dorit sa o parasesc cat mai repede. La momentul respectiv nici macar nu mi-am dat seama ca sunt in vacanta si ca trebuie sa vizitez cat mai multe lucruri frumoase, trairi, oameni. Am vizitat multe locuri, insa, dupa ce am iesit din aceasta vacanta sau dupa ce vacanta m-a parasit, ca sa spun asa, am realizat ca puteam face mult mai multe lucruri, era loc de… mult mai multe. In mod sigur, adolescenta este cea mai frumoasa vacanta pentru 90% dintre noi, doar exceptiile nefericite nu au parte de asa ceva.
Este un sentiment paradoxal cum, in aceasta perioada, adolescentii se simt atat de incoltiti din toate partile, mai ales de catre parinti ori profesori: Nu fa aia, nu fa aialalta! Numai in vacanta nu se simt, saracii, nici eu nu m-am simtit in vacanta de multe ori.
Cand primeam vacanta mare, de vara, ma bucuram enorm, ca mai apoi sa imi fie dor de scoala, abia asteptam sa inceapa… Degeaba era vacanta cea mare, daca la un moment dat plictiseala isi facea simtita prezenta. Ce este prea mult strica! Este exact ca si cu somnul, este necesar sa ne odihnim, dar trebuie ca dupa maxim 8 ore sa ne trezim, chiar daca senzatia de somnolenta exista la trezire, inevitabil… Daca ne lasam ispititi de aceasta stare si mai lenevim in pat o ora sau doua, dupa ce ne trezim ne doare capul, ne trezim direct obositi. Asa si cu vacanta…
Dupa ce trece insa atat de frumosul concediu al vietii, abia atunci realizeaza cu totii ca au iesit dintr-o perioada de recreere superba, in care niciodata nu vor mai intra. Dupa ce trec pragul „cuprinsului vietii”, niciodata nu se vor mai indragosti pentru prima data, se vor indragosti desigur, dar nu pentru prima data, nu ca prima data, nu cu acele emotii. Niciodata nu vor mai pacatui inocent, ci vor pacatui… Si pacatul va ramane pacat, mai aspru penalizat. De ce? Pentru ca discermanatul isi va intra in rol. Niciodata nu vor mai visa in modul in care au facut-o in… vacanta. Eu visam ca si cum visele erau atat de usor de realizat, nu aveam timp sa observ ca nu se poate sa le materializez, imi doream unele lucruri atat de mult incat traiam in iluzia ca sunt deja ale mele. Sau traiam cu senzatia continua ca sunt la un pas sa le obtin. Eram ce vroiam eu sa fiu. Am fost intr-o continua relaxare, intr-o continua descoperire de noi frumuseti. Stresul pe care credeam ca il aveam atunci, am realizat acum ca el nu era decat o… vacanta de recreere.
Oricine are nevoie de o vacanta, nu doar noi oamenii, ci si sentimentele si simtirile noastre. Asa cum atunci cand suntem prea stresati e nevoie sa ne luam o vacanta pentru a ne recrea, tot asa unde e o continua recreere… trebuie sa o punem in balanta cu putin stres. Fiecare lucru are un opus, fiecare sinonim are un antonim, fiecare diminutiv are un augmentativ. Toate aceste lucruri servesc la formarea echilibrului, echilibrul inseamna alternanta binelui si raului, deci sa nu ne suparam. Eu atunci m-am suparat, dar acum zambesc. Asa e firesc sa fie!
Si ma bucur dupa aceasta atat de scurta vacanta… Ma bucur sa concluzionez ca am ramas cu un zambet plin de multe intelesuri. (Cristina Mandy)
