Chiar daca uneori pare marketing, reclama pe care printul Charles o face Transilvaniei e bazata pe cruda, dar frumoasa realitate. Printul Charles a venit, a vazut locurile si nu s-a mai putut desparti de ele. A cumparat o casuta, apoi un teren si inca unul, o deschis o pensiune si tot asa, de-acum e unul dintre cei mai mari admiratori si sustinatori ai Transilvaniei, Romaniei, dar mai ales ai acelei zone atat de frumoase, zona cetatilor sasesti taranesti.
Viscri, biserica alba
Asta inseamna in dialectul sases viscri, numele localitatii asezate un pic retras de ruta Brasov-Sighisoara. Cetate a fost ridicata de taranii sasi stabiliti aici la finele secolului al XII-lea. Colonistii, saraci, au gasit aici o mica capela din calcar. Din care s-au edificat apoi biserica evanghelica si apoi targul ferit de rele. Peste secole, aici a gasit printul Charles coltul de rai. Aici s-au deschis pensiuni. Viscri pare ca a stat pe loc. Dupa doua zile petrecute aici, incepi sa te intrebi in ce an, in ce secol esti. Si n-ai mai pleca, asa cum nici printul nu prea se indura.
Prejmer, o mie de izvoare
Cea mai veche si solida fortificatie este cea de la Prejmer. Chiar in drumul navalitorilor, la pasul Buzaului, biseirca teutonilor din Prejmer nu a fost niciodata cucerita. Astazi, Prejmerul e cunoscut mai degraba pentru Festivalul Clatitelor si Pastravilor Roz, dar localnicii se mandresc mult si cu istoria lor, cele o mie de izvoare fiind folosite pentru pastravarii. Asezare foarte veche, initial a slavilor navalitori, localitatea a crescut si s-a dezvoltat mai ales datorita cavalerilor teutoni, care in 1211, au primt drepturi asupra teritoriilor de langa raul Tarlung. Teritorii primite pentru a se aseza si a fi scut la rasarit impotriva navalitorilor. Biserica evanghelica, inconjurata de un zid puternic, cu toate acareturile, este cu adevarat o cetate inexpugnabila, ridicata la 1218. O curiozitate, mai ales pentru armele din acea vreme, este asa-numita orga a mortii, un fel de strabunica a mitralierei: cateva tevi legate intre ele in care erau plasate fitiluri si cremene in asa fel incat sa traga foc continuu. Festivalul Clatitelor, care are loc pe la sfarsitul lunii februarie la Prejmer, era un amestec de carnaval si petrecere dinaintea plecarii in armata (obicei sases inainte de plecarea feciorilor in armata). Tinerii se mascheaza si colinda targul cu o caruta cu soba pe care fac clatite la comanda. Doritorii platesc in natura (faina,oua sau zahar) ori in bani. Baietii mai fura cate-o fata de maritat ca sa lege logodna.
Alma Vii, merele dintre vii
In maghiara, alma inseamna mar. Prin zona, se amesteca frecvent sasii si secuii, dar Alma Vii (pe drumul dintre Sibiu si Sighisoara) amesteca mai debraba firea molcoma a sasilor cu limba si obiceiurile secuilor si ceva din, sa zicem, optimismul romanilor. Un sat de o frumusete spectaculoasa, ridicat la poalele bisericii fortificate, Alma. Gemuri exceptionale, gazde primitoare, lipsa semnalului telefonic si a internetului fac din Alma Vii destinatia ideala pentru intoarcerea in timp. Si pentru odihna perfecta!
In toata Romania, sunt cam 250 de sate aproape intacte. Asa ceva, in zilele noastre, este incredibil de pretios. (Carmen Tender, Foto: Wikipedia)
