Nu fac sabloane ale coeficientului de inteligenta in functie de culoarea parului, dar atunci cand o blonda este sub limita admisa de bunul-simt cu privire la „cat o duce capul”, n-am cum sa nu afirm Blonda! Ce sa-i faci? O astfel de afirmatie nu denota, repet, relatia cauza-efect adica: o fata e blonda (cauza), deci e proasta (consecinta), ci e doar un mijloc amuzant de reflectare verbala a acestui defect de natura intelectiva. Daca o tipa bruneta se afla intr-o situatie similara si am nenorocul sa-i fiu in preajma ascultandu-i balivernele, subconstientul meu o plaseaza mai sus decat pe blonda.
Asadar, am aceasta prejudecata pentru ca fac discriminare intre doua persoane aflate pe pozitie de egalitate (acelasi nivel intelectiv) in functie de culoarea parului, situand o persoana bruneta, roscata etc. mai sus cu o treapta decat pe blonda.
Care este cauza acestei, hai sa-i spunem, discriminari? Raspunsul e simplu: manipularea sociala. Nu am trait precum Robinson Crusoe langa papagali (desi am intalnit multi papagali in haine de oameni), asa ca influenta celor din jurul meu a fost mare. Sa nu uitam de vesnicele bancuri cu blonde! Chestiile astea prind radacini in subconstient si greu le mai scoti de acolo.
Acum, statistic vorbind, am intalnit mai multe brunete proaste decat blonde. De asemenea, nu cataloghez pe nimeni doar dupa culoarea parului. Pana n-am ocazia sa stau de vorba cu cineva macar 5 minute, nu pot realiza o fotografie mentala pentru o persoana.
Pe final va spun ca azi am un rendez-vous cu o blonda, care pentru mine reprezinta cel mai inteligent specimen de homo sapiens intalnit in cei 23 de anisori ai mei; e o femeie de succes, de la care am multe de invatat pentru inceputul meu de cariera. (Mihaela Enache)
