Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au castigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice: una evreiasca si alta pagana. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata.
Obiceiurile consacrate precum incondeierea oualor, ciocnirea lor dupa miezul noptii, mancatul de cozonaci, pasca sau drop de miel nu lipsesc din familia noastra. Pastram cu mare drag aceste traditii si le transmitem si fiului nostru. El ia parte la toate aceste activitati alaturi de noi si se bucura de ele. Am vrea ca aceste traditii sa fie duse mai departe de baietelul nostru si la randul lui sa le transmita mai departe. Ii explicam cu mare drag insemnatatea acestor traditii
In Moldova avem un obicei foarte interesant, pe care il respectam cu sfintenie. Acesta ne-a fost transmis din generatie in generatie si incercam sa il transmitem si noi mai departe. In dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pun un ou rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copiii trebuie sa-si clateasca fata cu apa si sa-si atinga obrajii cu ouale si cu banutii pentru a avea un an plin de bogatii, pentru a avea bujori in obraji tot restul anului.
Obiceiul de a consuma miel in casele crestinilor vine tocmai de la evreii dinainte de Hristos. Mielul il simbolizeaza chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina. Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din secolul al VII-lea. Ulterior, mielul fript a devenit un fel principal pe masa de Paste a tuturor crestinilor. In Europa sunt foarte populari si mieii de unt, paste sau zahar. De pe masa de Paste nu lipsesc preparatele din miel in nici un an. Fara miel nu cred ca ar mai fi Paste cu adevarat pentru noi.
Pasca isi are originea tot pe masa de Paste a evreilor, amintind de hrana folosita de acestia in pustiu. Pasca este un cozonac rotund, din aluat dospit, umplut cu branza de vaci, stafide, smantana etc., care se mananca de obicei de Paste de catre crestinii ortodocsi. Fata este impodobita cu aluat rasucit si la mijloc se face o cruce. Conform traditiei, cojile oualor folosite la pregatirea acesteia trebuie aruncate intr-o apa curgatoare, iar inainte sa fie bagata la cuptor se rostesc cuvintele: „Cruce-n casa/Cruce-n piatra,/Dumnezeu cu noi la masa,/ Maica Precesta pe fereastra”.
Ouale rosii: obiceul de a se face de Paste oua rosii este pus in legendele populare in legatura cu fiecare faza prin care a trecut Iisus in scurta sa viata. Ouale simbolizeaza jertfa adusa de popoare pentru sangele varsat de Mantuitor in folosul omenirii. Pe cand era Hristos rastignit, Sfanta Maria s-a dus la farisei cu un cosulet cu oua cerand sa nu-l mai chinuiasca. Vazand ca evreii au inceput sa-l batjocoreasca si mai tare si ca in loc de apa ii dadeau otet, Sfanta Maria a pus cosul la picioarele Crucii si a inceput sa planga. Sangele care curgea din Hristos a vopsit ouale in rosu. Vazand aceasta, Iisus a spus: „De acum inainte veti vopsi ouale in amintirea rastignirii mele, precum am facut eu astazi”.
Dupa Inviere, Sfanta Maria a fost cea dintai care a vopsit oua, pe care le-a dus, impreuna cu pascute, la mormantul fiului ei. In drum, pe toti cei pe care ii intalnea, ii saluta cu cuvintele: „Hristos a inviat!” si le dadea cate un ou vopsit.
Acestea sunt doar cateva traditii pe care noi le respectam de generatii. Imi doresc foarte mult ca aceste traditii sa nu se piarda, asa ca baietelul meu ia parte in ficare an la ele. Ii face mare placere si am incredere ca le va pastra si le va transmite si el la randul lui. Si cel mai mult ii place sa ma ajute la incondeierea oualor. (Anka)
