Bucura-te ca esti si cu oamenii cu trupul petrecator; Bucura-te ca al tau trup savarseste astazi minuni; Bucura-te ca incaltamintele tale slujesc ca dovada (Icosul al 6-lea din Acatistul Sfantului Spiridon).
Aflata in centrul vechi al orasului Corfu, din Grecia, impunatoarea biserica ce adaposteste moastele Sfantului Ierarh Spiridon, facatorul de minuni, te cheama, cu dragoste, sa-i treci pragul. E o biserica primitoare si racoroasa, o oaza de liniste si bucurie in mijlocul lumii tumultuoase. Cu pasi timizi, ne indreptam spre incaperea micuta din dreapta altarului, unde Sfantul isi asteapta pelerinii cu bratele deschise.
Sfantul calator
Sentimentele si emotiile pe care le incearca un biet pelerin la atingerea frumoasei racle argintate ce il adaposteste pe Sfantul Spiridon nu pot fi descrise in cuvinte. Sunt momente unice de bucurie nespusa, momente cand gasim raspunsuri la problemele ce ne preocupa si mai ales momente in care ne dorim sa fim mai buni, mai iertatori, pentru a ne invrednici de Imparatia lui Hristos.
Stiam ca Sfantul Spiridon, izvor de mir si flori vesnice, se afla chiar in fata noastra, in racla sa frumos impodobita, si ca ne asculta rugaciunile. Cand indraznesti, cu frica si cutremur, sa ridici capul spre icoana sa facatoare de minuni din spatele raclei, iti dai seama ca Sfantul te priveste, cu ochii tristi si larg deschisi.
Minunile savarsite de el, stiute si nestiute, sunt nenumarate; drept marturii stau zeci de tablite de multumire din partea celor vindecati, care impodobesc aceasta icoana. Sunt credinciosii care s-au rugat Sfantului si au simtit puterea sa tamaduitoare: bolnavi de cancer, inima, arterite, femei care nu puteau zamisli prunci cu nici un ajutor al medicinei… si lista ar putea continua, stiuta doar de bunul Dumnezeu.
Spre deosebire de alte moaste, cele ale Sfantului Spiridon nu sunt raspandite in intreaga lume. Sfantul este „intreg” si sta si azi asezat pe tron, in racla, inca din veacul al IV-lea. Insa faptul cel mai impresionant este ca sfintele moaste dispar uneori din racla, mergand la cei care ii cer ajutorul cu credinta si implinindu-le cererile. Exista mai multe dovezi si marturii despre aceste calatorii pe care le face sfantul: clericii si credinciosii au observat adesea ca, pentru perioade scurte de timp, trupul Sfantului lipseste din racla, iar atunci cand revine, este cald si prafuit. De asemenea, papucii Sfantului sunt schimbati in fiecare an, deoarece se tocesc, putandu-se vedea pe ei urme de praf si de iarba. De aici si numele de „sfantul calator“. O data pe an, trupul intreg al Sfantului este dezbracat de vesmintele de ierarh si imbracat cu altele noi, iar vesmintele vechi se taie si se impart bisericilor ortodoxe din lume.
Ne-am luat ramas-bun cu greu de la Sfantul Spiridon, ca de la un prieten drag, dar cu imaginea sa in suflet si cu certitudinea ca ne va veghea in fiecare clipa!
Patronul spiritual al insulei
De la mic la mare, credinciosi sau mai putin credinciosi, locuitorii insulei Corfu au o extraordinara dragoste si ravna fata de sfantul lor ocrotitor: ii cer ajutorul in orice imprejurare si il cinstesc cu mare evlavie, avand numeroase praznice dedicate minunilor sale. Chiar si ocupantii venetieni ai insulei Corfu au avut un respect deosebit pentru Sf. Spiridon, el facand minuni care au salvat insula de ciuma (secolele XVI-XVII). Drept dovada de cinstire, venetienii l-au imbracat pe Sfant cu vesminte cusute cu fir de aur, dar a doua zi au gasit moastele sale imbracate in aceleasi vesminte smerite, iar straiele pe care acestia i le daruisera erau langa racla.
Procesiunile Sfantului Spiridon
Intrucat Sfantul Spiro sau Spiros (cum il numesc grecii) a salvat insula de mai multe ori de diferite amenintari, in fiecare an au loc o seama de procesiuni cu moastele sale, pe strazile orasului Corfu, pentru comemorarea acelor zile. Prima procesiune are loc in Duminica Floriilor, amintind de salvarea insulei de o ciuma devastatoare in anul 1630. Cea de-a doua procesiune, impreuna cu scoaterea Epitafului, are loc in Sambata Mare si aminteste de o mare foamete, care a incetat prin mijlocirea Sfantului. La sfarsitul procesiunii, moastele raman afara pentru a fi cinstite de credinciosi pana in ziua a treia a Pastilor. A treia procesiune are loc pe 11 august, amintind de anul 1716, cand insula a fost crutata dupa un indelungat asediu al turcilor. Ultima procesiune se desfasoara in prima duminica din noiembrie, in amintirea salvarii insulei dupa o a doua epidemie de ciuma, petrecuta in 1673.
Cine a fost Sfantul Spiridon?
Sfantul Spiridon s-a nascut pe la anul 270, in Askia, Cipru. In tinerete a fost pastor de oi, s-a casatorit, a avut o fiica pe nume Irina, dar a ramas de timpuriu vaduv. A imbracat apoi schima monahala, devenind peste catva timp episcop al Trimitundei. In timpul imparatului Maximian (295), Sfantul Spiridon a fost arestat si exilat.
In anul 325, el a participat la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a reusit sa converteasca un mare filosof al vremii de la arianism la Ortodoxie, prin savarsirea unei extraordinare minuni: pentru a explica unitatea si diversitatea Sfintei Treimi, Sfantul a luat in mana o caramida, aratand ca este formata din trei elemente esentiale (foc, pamant si apa). Acestea, desi distincte, formeaza un tot unitar: caramida. Astfel se poate explica si invatatura Sfintei Treimi, pastrand, evident, proportiile: trei Persoane distincte, Tatal, Fiul si Duhul Sfant formeaza o singura Fiinta, un singur Dumnezeu. In timp ce explica toate acestea, s-a petrecut minunea: acea caramida din mana Sfantului s-a transformat pe loc in pamant, din care a iesit foc si apa. Minunea a confirmat prin urmare ceea ce a spus sfantul, uimind pe toti care au asistat.
O alta minune a Sf. Spiridon, in vremea cand era episcop al Trimitundei, o regasim in Pateric. Fiind un om foarte smerit, Sfantul a continuat sa pasca oile si dupa ce a fost numit episcop. Intr-o noapte, talharii au venit pe furis la stana, dar Dumnezeu, Cel ce pazeste pe pastor, le pazea si pe oi. Astfel, din senin, talharii s-au trezit legati de o putere nevazuta. Cand s-au revarsat zorile, pastorul – episcopul Spiridon – a venit la stana si, gasindu-i cu mainile legate, a cunoscut ce minune s-a facut. Rugandu-se lui Dumnezeu, i-a dezlegat pe talhari. Le-a tinut apoi un cuvant de invatatura, pentru a-i convinge sa isi castige traiul din munca cinstita, iar nu din furt, daruindu-le la sfarsit un berbec, pentru osteneala privegherii din timpul noptii.
Minunile sale au fost multe, chiar din timpul vietii: salvarea insulei de seceta si foamete, vindecarea imparatului Constantie de o boala grava, readucerea la viata a unui copil si multe vindecari. Sf. Spiridon a plecat la Domnul tot in insula Cipru, in anul 348, fiind mutat dupa caderea Constantinopolului (1453) in Serbia si ulterior in Corfu.
Sfinte Ierarh Spiridon, ales fiu al Luminii si stea calauzitoare pe drumul mantuirii, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi! (Claudiu Paun)
