La nici 20 de ani, englezoaica Maria Alexandra Victoria a fost aleasa ca viitoare regina a Romaniei. Nici nu banuia ce responsabilitate mare o astepta si nici daca Romania era pregatita sa o primeasca, insa feminina, ambitioasa, voluntara, hotarata a devenit in scurt timp un model, ramanand cea mai frumoasa legenda a poporului nostru asa cum a descris-o N. Iorga. Regina Maria a Romaniei a stiut sa fie femeie, mama, sotie si lider politic in acelasi timp. Iubitoare si sustinatoare a valorilor si traditiilor romanesti, devotata tarii si oamenilor, sprijin in suferintele multora. A fost adoptata de catre armata si numita comandant al Regimentului de cavalerie 4 Rosiori. Ofiterii ii aratau mereu un deosebit respect si multa supunere, admirand indrazneala, vitalitate si curajul acestei femei.
S-a legat sufleste de armata, implicandu-se trup si suflet in toate actiunile de pe front, prin transeele din prima linie, inrolandu-se ca sora de caritate, lucrand in serviciul sanitar, ingrijind bolnavii de holera si tifos. Mama ranitilor, cum avea sa fie numita, incuraja si inspira in acelasi timp, nelasand sa iasa la iveala vreo urma de slabiciune sau neputinta. Alina griji si dureri, dand altora putere in momente de cumpana, luptand cu indarjire la nevoie, netemandu-se de nimic. Avea sa noteze in jurnalul sau: Sunt regina! Apartin poporului meu, trebuie sa traiesc pentru el si teama nu are ce sa caute in sufletul meu…
Pretuia intai de toate oamenii si veghea neincetat la capataiul celor raniti pe frontul de lupta. Varsa adesea lacrimi pentru fiecare soldat care murea, scriind in cartea sa Povestea vietii mele: Multe flori am pus pe mormintele celor ce nu putusera fi salvati. Le asezam acolo in numele mamelor, al sotiilor si al surorilor lor.
Nobila in atitudine si avand un statut social pe care stia sa-l puna in valoare la intalniri, avea insa si simplitatea aceea a inimii care o facea sa se simta bine in preajma soldatilor.
S-a implicat si a sustinut ideea unei Romanii unite si a luptat cu toate armele pentru implinirea acestui ideal, realizat odata cu terminarea Primului Razboi Mondial, in 1918.
A imbratisat poporul roman cu toate cele ale sale: cultura, traditii, credinta. Regina Maria a fost primita in sanul Bisericii Ortodoxe Romane, trecand la ortodoxism in 1926, de Bunavestire, cu binecuvantarea Patriarhului Miron Cristea.
Iubea oamenii simpli, in special taranii, fiind cu totul absorbita de frumusetea satelor. Nota in insemnarile ei: Imi plac obiceiurile lor vechi decand lumea si sper sa nu le abandoneze niciodata.
Iubea arta populara pe care o considera de mare pret. Si astazi fotografiile in costum popular starnesc invidii. Suverana imbraca portul popular cu eleganta si demnitate.
S-a dedicat intru totul poporului, urmandu-si visul tineretii sale, dupa cum avea sa spuna: Pe cand eram tanara, foarte tanara, ma fermeca un vis. Visam ca voi sadi gradini pretutindeni unde voi trece, asa incat flori sa-mi semene drumul. Si asta a facut. Cu inteligenta si suflet eroic, a sadit curaj si fapte bune peste tot, fiind regina romanilor si regina Romaniei Mari. (Bianca Ierchan, Foto: Wikipedia)
