Craciunul este, fara indoiala, cea mai populara sarbatoare crestina. Luminitele stralucitoare, aglomeratia de pe strazi, alegerea cadourilor au reusit sa estompeze din semnificatia Craciunului, transformand-o intr-o sarbatoare comerciala si populista. Desi ultimele generatii au adoptat mai multe traditii din Occident in defavoarea celor autohtone, exista totusi zone in Romania in care obiceiurile mai sunt inca pastrate, in ciuda tuturor influentelor care tind sa le corupa.
Pregatirea mesei de Craciun incepe de Ignat (20 decembrie), cand se taie porcul si se incepe prepararea si conservarea carnii. De Craciun, romanii mananca porc prin traditie. Carnea de vita nu este bine privita, in unele zone din Moldova fiind chiar interzisa in aceasta perioada din an, considerandu-se pacat. Se spune ca vita ii hraneste pe oameni cu laptele ei, boul ii imbogateste ajutandu-i la munca ostovitoare a campului, prin urmare, ar fi pacat ca oamenii sa le manance. Mai mult decat atat, exista o serie de masuri ce trebuie luate in ajunul Craciunului pentru a asigura sanatatea vitelor in anul urmator: colectarea a cate putin din fiecare fel gatit in Ajun intr-un vas cu care se inconjoara casa de trei ori, apoi este oferit vitelor pentru a „se tine satule si a spori in numar”, hranirea cu aluat dospit pentru a se inmulti in anul ce urmeaza
In ziua de Ajun se posteste in semn de respect adus Sfintei Maria, care a trecut prin chinul nasterii in urma cu doua milenii. In Bucovina, mancarea de baza in Ajun este graul, fiind interzis complet orice tip de carne, pentru ca aceasta contine sange. In Moldova se face bors cu burechite (niste bucatele patrate de aluat), varzare (placinte de post cu varza, ceapa sau mac), turte, prune uscate – acestea fiind nelipsite de pe masa din Ajun. Boabele sunt mancate pentru „a avea sat”, iar prunele, pentru a te indulci si pentru a evita certurile in anul ce va urma. Foarte importante sunt si turtele in aceasta zona geografica. Se fac niste foi foarte subtiri din aluat de grau, se taie cu o farfurie rotunda si se coc. Turtele, aromatizate cu esenta de migdale, zahar vanilat sau mac cu miere sunt date in dar rudelor, fiind de fapt o metafora a pelincilor pe care Maica Domnului le-a primit de la femeile care au venit in rodin la pruncul Iisus.
De pe masa de Craciun nu trebuie sa lipseasca friptura de porc, carnatii de porc, sarmalele cu mamaliguta si smantana, cozonacul. Dintre toate acestea, ultimele se prepara sarmalele, pentru ca ele sunt “certarete ca neamurile”. Cat fierb in oala, sporovoiesc si comenteaza continuu, exact ca rudele care sunt cei mai inversunati critici ai omului. Preparandu-le ultimele, gospodina intarzie cat mai mult momentul intrarii in „gura neamurilor”. (Catalin Michnovici, Foto: Stock.XCHNG)
