Chiar daca ti se pare greu de crezut, si Antichitatea a avut… potentiatori de gust. Ingrediente superconcentrate, care erau folosite pentru a da gustul dorit mancarurilor. Scrierile antice le amintesc, iar arheologii au reusit chiar sa le identifice, sa le clasifice, sa le… expuna in muzee. Delicate si deloc efemere, amforele isi dezvaluie astazi secretele. Scoase din pantecele corabiilor, de pe fundul marii unde au stat ascunse mii de ani sau de sub pamant, de sub ziduri de cetati trecute prin lupte, ele sunt martorele deloc tacute ale altor vremuri. Povestile sunt scrijelite in lut, uneori in modelele ce le dau personalitate. Inauntru se gaseau cele mai importante marfuri de schimb: ulei de masline, cereale, vin, masline culese din Grecia insorita sau garum din Imperiul Roman. Marile drumuri comerciale au unit Europa in Antichitate, iar amforele au gazduit tot ce avea fiecare popor mai de pret. O intreaga lume prinde astazi contur datorita siluetei gratioase a unei… amfore.
La Pompei, de sub cenusa vulcanului care a nimicit o intreaga civilizatie au fost scoase la iveala amfore in care se pastra garum – condimentul fabulos al lumii romane. Era obtinut din intestine si mai tarziu carne de macrou sau ton, amestecata cu vin, otet, boabe de piper negru si ulei de masline, lasata la fermentat in soare. Aceasta pasta extrem de aromata era folosita pentru a innobila preparatele pe baza de carne (in general, doar familiile bogate isi permiteau sa se bucure de gustul acestui condiment). Apicius, primul autor de carti de bucate, il adauga printre ingredientele retetelor sale. Daca pasta de garum era diluata cu apa, putea fi folosita ca o bautura digestiva, medicament (se considera ca era eficienta impotriva muscaturilor, durerilor de stomac si constipatiei) sau chiar produs cosmetic (desi pare neobisnuit, statea la baza unora dintre parfumurile create special pentru cei mai norocosi dintre romani).
Sursa: Antena Satelor
