Ouale nemtesti se fac – zicea Ecaterina Comsa, pe la inceputul anilor 1900 – intr-o tigaie de ochiuri (cu adancitura pentru fiecare ousor), prajite-ntr-o lingura de unt fierbinte. Oul se sparge si se pune-n scufundatura cat untul face spume albe si nu a inceput a se rumeni. Apoi flacara se face mica-mititica si ochiurile se coc in fierbinteala untului. Ouale ochi nemtesti sunt, am zice astazi, bomba calorica. Prin comparatie, ochiurile romanesti sunt de-a dreptul dietetice! Nu tu unt sau alta grasime… cel putin nu la inceput, ca reteta, se va vedea, are si ea capcanele ei.
Cum se fac, dara, ochiurile romanesti?
Fierbem intr-o cratita apa sarata; cand aceasta fierbe spargem si lasam in apa, binisor, cate oua vrem, dara in asa fel ca ouale sa nu se strice, nici sa nu le punem unul peste altul. Apoi acoperim cratita, luand-o de pe foc, sa nu fiarba tare, si lasand ouale sa stea in apa cca 10-15 minute. Dupa aceea, le scoatem cu lingura gaurita, dar cu bagare de seama sa nu le stricam, si le punem pe o farfurie lunga si incalzita, apoi, turnand deasupra unt proaspat si tare fierbinte, le servim inainte de orice alta mancare. (Din volumul Buna Menajera sau Carte de bucate, Ecaterina dr. S. Comsa, Craiova, 1902)
Sursa: Antena Satelor
(Simona Lazar, Antena Satelor)
