Padurile de conifere sunt cele mai intinse de pe planeta noastra, caci acesti copaci vesnic verzi rezista acolo unde este prea frig pentru foioase si prea cald pentru tundra. Acopera zone immense de pamant mai ales in emisfera nordica – padurile boreale. Nu exista foarte multe specii de conifere, insa importanta lor ecologica este deosebit de mare, caci ele absorb imense cantitati de dioxid de carbon din atmosfera. Diviziunea Pinophyta (cunoscuta si sub numele de Coniferophyta sau Coniferae) cuprinde 8 familii, 68 de genuri si doar 630 de specii. Cele mai cunoscute sunt molidul, pinul, bradul, zada, tuia, tisa, chiparosul, jneapanul (unul dintre putinii arbusti), cedrul. In general, coniferele sunt copaci inalti, cu tulpina dreapta, fara ramificatii, cu ace acoperite cu ceara in loc de frunze. Coniferele sunt foarte bine adaptate iernii: forma lor conica si crengile inclinate in jos permit zapezii sa alunece, evitand astfel supraincarcarea. Multe dintre specii isi schimba procesele biochimice pe durata sezonului rece, pentru a deveni si mai rezistente.
Coniferele au, de asemenea, o mare importanta economica, fiind folosite ca lemn in constructii si pentru obtinerea de hartie. Numele lor provine din latina, insemnand cel care are conuri (conus inseamna con, iar ferre – a purta, a avea).
Bradul (Abies) este un gen care cuprinde aproximativ 50 de specii de copaci inalti (10-80 m), care cresc in cele doua Americi, Europa, Asia si nordul Africii, mai ales in zonele montane. Se deosebeste de celelalte conifere prin conuri, care sunt cilindrice si care cresc in sus, nu atarna de crengi. Acestea se dezintegreaza treptat, pe masura ce semintele cad din ele, incepand din varf spre baza. De asemenea, se diferentiaza prin modul de prindere a acelor pe crengi, care e diferit. In plus, acele lor mai late si mai plate decat ale altor conifere, uneori aratand ca si cum ar fi fost presate. Culoarea acelor difera de la specie la specie, de la verde-gri pana la argintiu, trecand prin gri-albastrui. La fel, difera stralucirea lor – Abies alba are ace verzi stralucitoare, iar Abies concolor are ace cerate si mate.
Bradul formeaza o piramida perfecta, fiind un copac impresionant. Atunci cand este plantat in orase, fie in parcuri, fie in curti si gradini, aduce ceva din aerul si maretia muntelui. Soiuri precum Balsam sau Fraser sunt preferate de americani pentru bradul de Craciun, insa exista multe alte soiuri interesante, foarte diferite intre ele, unele inalte, altele compacte si pitice. Abies concolor, numit si bradul alb, de origine din America de Nord, are o forma de coloana si ace albastre-argintii, Abies koreana Aurea (bradul coreean auriu) face lastari aurii care apoi se decoloreaza, devenind de un verde deschis, iar Abies nordmanniana are ace de un verde inchis si suporta caldura mult mai bine decat ceilalti brazi.
Leacuri din brad
Bradul si pinul au, de asemenea, o serie de proprietati medicinale, cunoscute de multa vreme si la noi. Se folosesc mugurii, scoarta, acele de pe ramurile tinere sau ramurelele cu totul, precum si rasina. Odinioara, mirosul de brad era considerat un adevarat elixir in bolile respiratorii. Cei bolnavi de plamani mergeau seara intr-o padure de brad, pentru a inhala aceasta mireasma vindecatoare. Iarna, la capul bolnavilor de plamani se punea cetina de brad si ace proaspat zdrobite.
Uleiul din muguri de brad si de pin are efecte antibiotice, fiind, de asemenea, un bun expectorant. In sezonul rece, atunci cand articulatiile celor bolnavi de reumatism sufera, sunt bune baile cu decoct din ramuri de brad sau cu ulei esential de muguri. Siropul de pin sau de brad, preparat din muguri, apa si zahar, ajuta in cazul tusei seci, iritante. Copiilor cu sistem imunitar slabit, care racesc usor, li se recomanda bai zilnice cu infuzie din muguri de brad, caci acestea au efect tonifiant.
In caz de febra si tuse uscata (la copii), dar si de oboseala generala (la adulti) se recomanda in jur de 10 lingurite de sirop de brad zilnic, administrate dimineata, pe stomacul gol. Siropul regleaza glicemia si activitatea nervoasa. Decoctul din ramuri de brad estompeaza durerile reumatice ale persoanelor varstnice. Cei care sufera de inflamatii articulare, sciatica sau dureri musculare ar trebui sa faca bai cu decoct de brad, timp de 15 minute, de 3-4 ori pe saptamana.
Exista nenumarate leacuri naturiste, care se pot prepara acasa, de catre oricine. Siropul din ace de brad, de pilda, se face din ace proaspat culese, care se zdrobesc si care se pun intr-un borcan, impreuna cu miere, in straturi succesive. Amestecul se lasa la rece timp de 2-4 saptamani, apoi se scoate si se strecoara. Siropul este foarte parfumat si are efecte deosebite. Poate fi facut si din muguri, primavara, dar cel obtinut din ace culese in decembrie si ianuarie contine cele mai multe uleiuri volatile.
Din rasina se prepara unguente folosite impotriva reumatismului si infectiilor, dar si pentru vindecarea arsurilor si ranilor. Plamadeala de rasina se obtine amestecand bine de tot rasina cu alcool de cel putin 80 de grade (altfel nu se dizolva). Se lasa apoi la decantat timp de 24 de ore, dupa care amestecul se strecoara si se toarna in sticle mici.
O alifie din rasina de brad se poate face foarte simplu. 200 g de unt se fierb in apa timp de 15-20 de minute, pana cand se depun sedimente inchise la culoare. Untul limpede se trece apoi intr-un alt vas, curat, adaugandu-i-se un bob de ceara de albine, de marimea unei alune. Se amesteca bine, pana la omogenizare, apoi se adauga 2-3 linguri de rasina de brad. Se amesteca la foc mic pana la omogenizarea completa, apoi se raceste un pic, dupa care se toarna in borcan. Se pastreaza la frigider.
Pentru bai cu ramuri tinere de brad, cetina se toaca bine, se pune la macerat in apa, peste noapte, apoi se strecoara. Alte ramuri de brad se pun la fiert, iar dupa ce au dat in clocot de 3-4 ori se lasa la racit. Apoi se amesteca impreuna cu maceratul obtinut anterior. Amestecul final se toarna in apa de baie. Imbaierea se face timp de 15-20 de minute, apa fiind incalzita progresiv – in acest fel, pielea absoarbe mai multe substante active.
Despre semnificatiile, legendele si remediile naturale din brad a vorbit si Cecilia Caragea in cadrul rubricii Secretele Florilor, realizata de Carmen State.
