La 5 zile dupa Sanziene, pe 29 iunie, in calendarul agrar al taranului roman se sarbatoreste Sfantul Petru, patronul agricultorilor. Sarbatoarea de San Petru inchide postul Sfantului Petru si Pavel (11-28 iunie) combinand o serie de obiceiuri si traditii mai vechi, arhaice sau pagane cu obiceiuri crestine. Despre Sfantul Petru se spune ca hotareste starea finala a recoltelor pentru ca leaga si dezleaga caldura si ploaia atat cat trebuie pentru o recolta buna pentru cei care il venereaza si ii respecta ziua. De aceea, mai este considerat si mai mare peste granare. Pentru cei nerespectuosi cu datina le trimite potoapele cele mai rele si grindina cat oul de gaina. (Marcel Laptes – Anotimpuri magico-religioase).
Protectia recoltelor, in special a granelor, era grija cea mai mare a satului traditional, de aceea in satele romanesti se mai pastreaza si astazi reminiscente ale cultului agrar al Sfantului Petru, devenind, de-a lungul timpului, obisnuinte estivale. Ca si in cazul altor sarbatori religioase, si sarbatoarea Sfintilor Petru si Pavel s-a suprapus peste cultul mosilor si stramosilor, fiind sarbatoriti acum Mosii de San Petru. Aceasta sarbatoare era de mare insemnatate pentru calendarul agricol si tinea trei zile nelucratoare, pana la sfarsitul lunii iulie. Pe durata celor 3 zile se desfasurau o suita de ritualuri si interdictii, urmarind protectia recoltelor si animalelor, dar si omagierea mortilor prin ofrande alimentare, fiind combinata cu Mosii de Sfantul Petru.
Obiceiuri si credinte de San Petru
Satenii nu lucrau in aceste zile in gospodarie sau pe camp, respectand in felul acesta si sarbatoarea din calendarul crestin a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Gospodinele coceau colacii de San Petru, care se dadeau de pomana la cimitir, impreuna cu lumanari, coliva, capetele sau mere varatice.
In satele din zona Hategului era traditia ca in aceasta zi sa nu se scuture merele pentru a se feri holdele de caderea grindinei. In trecut, batranele credeau ca nu-i bine sa mananci mere inainte de San Petru, pentru ca-i pacat.
In aceasta zi, in satele de pe Valea Muresului se duceau la biserica mere, zarzare, coliva de grau, iar cei avuti aduceau miere in faguri pentru a fi sfintite la biserica si date de pomana pentru morti. In satele de campie din zona Orastiei, grupuri de fete mergeau in holda si strangeau spice verzi de grau pe care le puneau la streasina ca sa nu dea cu grindina in holda.
Oamenii credeau ca din aceasta zi nu mai canta cucul, semn ca din acest moment toate pasarile se pregatesc pentru drumul lung spre tarile calde. O legenda din Tara Zarandului povesteste ca „San Petru a fost nasul cucului si cand se apropie ziua sfantului, in semn de respect, cucul tace si nu mai canta”
In Panteonul romanesc, San Petru de vara este considerat si patron al lupilor. De aceea, de San Petru, oamenii din satele de munte tin si Sarbatoarea lupilor, pentru ca acestia sunt protejati de sfant ca fiind slujitorii sai. In aceasta zi, ciobanii taie o oaie stearpa si bucati din ea le atarna in crengile tufisurilor de unde vin lupii la stana pentru a-i imbuna, sa nu rupa oile si caprele. De San Petru, lupilor li se spune cainii lui San Petru, femeile nu-si piaptana parul, pentru ca padurea sa le incurce cararile si sa le abata de la turme, nu arunca gunoiul si cenusa din casa, nu imprumuta nimic, nu cos, nu torc, nu impletesc etc. In panteonul taranului roman, lupul este venerat pentru ca alunga bolile copiilor, poate vedea si prinde dracii, calauzeste sufletul mortului spre lumea cealalta.
Conform altor credinte, de San Petru, sufletele mortilor (Mosii de Sfantul Petru) revin in vatra satului, se impletesc cu prezenta unor spirite care bantuie vazduhul. In unele sate, aceste persoane fantastice sunt numite Alea Frumoase si, in ajunul lui San Petru, se intalnesc noaptea la fantani, la raspantiile drumurilor, pe dealuri si maluri de ape. De aceea mamele leaga la grumazul copiilor catei de usturoi pentru ca atunci cand trec Alea Frumoase sa nu li se intample nimica si sa nu prinda diochi (Marcel Laptes – Anotimpuri magico-religioase). Se spune ca, la marile sarbatori calendaristice (Craciun, Anul Nou, Sanziene etc.), San Petru poate fi vazut de pamanteni la miezul nopţii, cand se deschid cerurile, stand la masa imparateasca, in dreapta lui Dumnezeu.
Traditii si obiceiuri identificate si promovate in cadrul campaniei de comunicare online Cultura si tainele painii, derulate de Russenart Communications si Gold Maya. (Foto: calendar-ortodox.ro)
