A aparut o initiativa legislativa, dezbatuta acum in Parlament, prin care se incearca practic compromiterea institutiei de mediere. Este vorba de initiativa de a conferi automat calitatea de mediator tuturor avocatilor si notarilor. Doar ca prin chiar definitia profesiei de mediator, atat la nivel national, cat si european, profesia de mediator este una non-juridica. Mai mult, cu toate ca medierea reprezinta o activitate de sine statatoare, condusa si reglementata conform legii de un for propriu de conducere, Consiliul de Mediere, acestuia nu numai ca nu i s-a cerut un aviz, dar nici nu a fost informat cu privire la aceasta initiativa ce dereglementeaza, de fapt, complet institutia medierii. Este o masura care ne-ar compromite la nivel european si ar face un imens deserviciu intregii noastre societati. Iata de ce!
O alternativa la avalansa de procese cu imensa risipa de timp si de bani o reprezinta institutia medierii. Omenirea a evoluat. De la dreptatea castigata cu forta pumnilor am ajuns la dreptatea castigata in instanta. Apoi, Europa a descoperit, si dupa ea si noi, ca buna intelegere valoreaza mult mai mult decat castigarea unui proces care, de cele mai multe ori, atrage altele dupa el. Procesele adancesc neintelegerile dintre oameni, in timp ce rezolvarea prin buna intelegere, care acum se numeste mediere, apropie oamenii. Intelegrea este greu de obtinut, pentru ca apar orgolii si discutiile degenereaza. Rolul mediatorului este tocmai de a conduce discutiile si negocierile spre un climat al intelegerii, spre bun-simt si compromis. Este demersul de a apropia oamenii prin descoperirea interesului comun, si nu de a-i dezbina. De a crea prieteni, parteneri, si nu dusmani. Aici nu este vorba de a acuza si a apara, asa cum se intampla in instanta, nu este vorba de a analiza acte si documente in virtutea aplicarii unei legi, ci de a ajuta oamenii sa se inteleaga. A-i ajuta sa descopere ce pot castiga prin buna intelegere si ce pot pierde prin disputa. Are de castigat familia in cazul neintelegerilor familiare, are de castigat comunitatea in cazul neintelegerilor dintre vecini, are de castigat mediul de afaceri in cazul neintelegerilor dintre firme. Este demersul prin care se incearca trecerea de pe pozitiile antagonice, conflictuale, pe cele parteneriale, ale bunei intelegeri, ale necesarei cooperari intre membrii unui grup, intre membrii societatii.
Medierea are virtutea de a creste coeziunea sociala, de a ajuta la consolidarea familiei si a societatii, de a ajuta omul de afaceri sa se responsabilizeze si sa vada lucrurile nu doar din perspectiva ingusta a propriului interes, ci si din perspectiva partenerului de afaceri, din perspectiva comunitatii de afaceri. Nu este vorba de aplicarea unui principiu juridic, de aplicarea unei legi, ci de a apela la bunul-simt, la respectul fata de sine si fata de celalalt. Astfel, activitatea de mediere nu este o activitate de natura juridica, neavand nimic de-a face nici cu activitatea notarului si nici cu cea a avocatului sau a procurorului. Ea tine mai degraba de activitatea unui psiholog, a unui sociolog sau a mai modernei specializari de coach, reprezinta insa in ultima instanta o meserie de sine statatoare, asa cum este stabilit si prin standardul international de clasificare a ocupatiilor, care nu prevede nici o legatura intre profesia de avocat sau de notar si cea de mediator.
De ce sa stricam atunci ceva bun, ceva care din fericire a inceput sa functioneze? Ceva pentru care am fost laudati de Parlamentul European, dupa ce anterior am fost criticati si monitorizati. Caci, astazi, avem o legislatie functionala si un bun inceput de functionare a acestei institutii a medierii. De ce sa vrem sa stricam ce am realizat?
Vrem sa intram in Schengen. Dar acum pare ca vrem sa facem un adevarat salt inapoi, tocmai pe problematica ce ne impiedica sa accedem la drepturile conferite de apartenenta la spatiul Schengen. Pentru ca distrugand asezarea actuala, europeana, in privinta reglemetarilor institutiei medierii afectam grav perspectivele privind Mecanismul de Cooperare si Verificare.
Ce sens are sa modificam cadrul legal actual, care stabileste clar modul de formare si de acreditare a unui mediator, acordand automat calitatea de mediatori avocatilor si notarilor? Medierea nu are nici o legatura nici cu verificarea si intocmirea unui act notarial si nici cu desfasurarea unui proces. De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit fara echivoc, in acord cu prevederile europene, faptul ca profesia de mediator este o profesie non-juridica. Iar directiva 52/2008 a C.E. reglementeaza clar obligatia de formare a mediatorilor si impune organismelor nationale de reglementare in domeniu un control clar asupra calitatii formarii mediatorilor. De altfel, avocatii si notarii care au dorit sa devina si mediatori s-au inscris si au urmat cursurile de specialitate dobandind calitatea de mediatori, in conformitate atat cu legea, cat si cu directivele europene. Iar cei care vor sa o faca pot, in continuare, sa castige aceasta calitate. Dar ei trebuie sa invete ce inseamna noua profesie si sa invete sa nu se manifeste ca avocati sau ca notari atunci cand vor sa fie mediatori, caci altfel este compromisa in chiar esenta ei calitatea de mediator.
De ce sa ne interzicem sa construim o societate a bunei intelegeri? Sa invatam sa ne aparam drepturile urmarind, in acelasi timp, buna intelegere si armonia in familie si in societate. De ce vrem sa cream noi si noi confuzii in loc de a clarifica lucrurile? Respectul fata de fiecare profesie in parte inseamna si un respect fata de fiecare persoana in parte si fata de eforturile acesteia de a dobandi o anumita clarificare. Dar, inainte de toate, inseamna dorinta de a face ca lucrurile sa functioneze corect spre binele nostru al tuturor. (Nicolae Popa)
