Se spune despre traci ca au fost printre primii care au descoperit ce calitati benefice se ascund in catina. Hippophae rhamnoides, cum au denumit-o oamenii de stiinta, sau catina de rau, catina ghimpoasa, cum ii spun oamenii din popor, catina nu prezinta pretentii speciale, crescand atat pe zavoaie, nisipuri, terenuri stancoase sau chiar munte. Cu ramuri spinoase si frunze liniare, catina este un arbore de marime medie, ajungand pana la cel mult 6 metri inaltime.
De-a lungul timpului, catinei i s-au descoperit din ce in ce mai multe calitati terapeutice, motiv pentru care aceasta planta a inceput sa fie cultivata pe suprafete mari in Europa, America si Asia. In timpurile stravechi, ale lui Theophrast, catina era recunoscuta ca hrana pentru caii de curse, intrucat se credea ca fructele acestei plante confereau energie. Este foarte important de precizat faptul ca la noi in tara creste un soi de catina cu un continut de substante benefice mult mai ridicat decat al catinei cultivate in alte tari. La noi, catina ocupa suprafete destul de mari in Muntenia si Moldova, dar este cultivata si in zona Buzaului.
In ultimii 30 de ani, in tara noastra, cercetarile asupra acestei plante au scos la iveala noi si noi calitati terapeutice, considerandu-se ca misterul acestor fructe inca nu a fost pe deplin elucidat. Ceea ce s-a constatat insa este faptul ca in fructul catinei se gaseste o cantitate foarte mare de vitamina A, vitaminele din grupul B, vitaminele C, E, K, P, F, carotenoizi si flavonoizi, acizi grasi, fitostenoli, dar si acizi organici, celuloza, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu si fier.
Fructele de catina se culeg la sfarsitul verii, inceputul toamnei, in momentul in care acestea incep sa se coaca. Daca sunt afectate de ger, continutul de vitamina C scade considerabil. Fructele de catina au o actiune tonica, antiseptica, astringenta, vermifuga, de revigorare a organismului, in special in cazul persoanelor care sufera de anemii, astenii, carente de vitamine, in starile gripale, in cazul celor care au sistemul imunitar slabit, in recuperarea organismului dupa perioade indelungate de boala sau pentru cei care vor sa intarzie cat mai mult imbatranirea. Infuzia de catina, preparata din 25 g fructe la un litru de apa, este benefica in toate afectiunile deja mentionate, dar poate fi folosita si ca bautura racoritoare, in zilele calduroase de vara. Datorita cantitatii mari de vitamina C, catinei i s-a spus ginseng romanesc, fiind folosita cu succes in combaterea starilor gripale, dar si in prevenirea unor afectiuni respiratorii de sezon. O alta calitate a catinei este aceea de luptator pentru redobandirea calmului si a linistii, pentru eliminarea stresului, in combaterea depresiilor, a starilor de anxietate, avand chiar si un rol important in ameliorarea bolii Parkinson.
Catina mai este folosita si in reglarea nivelului de colesterol, in cazul bolilor hepatice, gastrice, reumatismale, in hipertensiune arteriala sau chiar in afte sau gingivite, afectiuni renale sau tumori. Extern, catina se foloseste sub forma de ulei si are actiune benefica in tratamentul plagilor, al arsurilor, degeraturilor, dar si pentru protejarea pielii impotriva factorilor nocivi. Tot catina sub forma de ulei amelioreaza si afectiunile oftalmologice, diferite forme de urticarii, eczeme sau este folosita chiar in tratarea acneei. 
Datorita continutului bogat in antioxidanti, catina se foloseste si in industria cosmetica, in componenta unor creme antirid, a cremelor de hidratare sau a lotiunilor impotriva acneei, dar si in sampoane sau sapunuri.
Acestea sunt doar cateva din efectele cu adevarat miraculoase pe care catina le are pentru organism. Fructele se pot consuma sub forma de suc, sirop, vin, jeleu, insa cel mai delicios preparat este dulceata de catina Topoloveana, premiata in 2012 la Bruxelles cu Superior taste Award, un produs traditional romanesc! (Rodica Puscasu, Foto: Wikipedia, www.magiun-sonimpex.ro)
