Anual, la 25 martie, crestinii ortodocsi praznuiesc cea mai veche sarbatoare inchinata Maicii Domnului: Bunavestire, cunoscuta, in popor, si sub numele slav Blagovestenia. Sarbatoarea aminteste de ziua in care Sfantul Arhanghel Gavriil a vestit-o pe Sfanta Fecioara Maria ca Il va naste pe Fiul lui Dumnezeu. Sarbatoarea Buneivestiri cade in fiecare an in timpul Postului Mare, Biserica Ortodoxa acordand dezlegare la peste, indiferent de ziua din saptamana in care are loc praznicul. Dintre cele patru sarbatori de peste an inchinate Maicii Domnului (Nasterea Maicii Domnului – 8 septembrie, Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – 21 noiembrie, Bunavestire – 25 martie, Adormirea Maicii Domnului -15 august), doar Bunavestire este atestata in Sfanta Scriptura, in Sfanta Evanghelie dupa Luca. Celelalte trei sunt consemnate doar de Sfanta Traditie.
La inceput, data sarbatorii Buneivestiri a variat. A fost praznuita in unele Biserici la 5 ianuarie, iar in altele la 18 decembrie. In Europa rasariteana, data de 25 martie s-a generalizat aproximativ in prima jumatate a secolului al VI-lea, cand Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita la 25 decembrie. Se pare ca, in Occident, data de 25 martie a fost stabilita de-abia in secolul al XI-lea.
In Evanghelia dupa Sfantul Evanghelist Luca se spune ca Arhanghelul Gavriil se arata Fecioarei Maria in chip real, ca trimis al lui Dumnezeu, pentru a-i aduce vestea cea buna: Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, cea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta? Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit.
Ziua Buneivestiri este o zi de mare bucurie, prin care mantuirea se vesteste intregii lumi. Maica Domnului, mai cinstita decat heruvimii si mai marita fara de asemanare decat serafimii, devine, prin viata ei curata si sfanta, aleasa cerului pentru a-l naste pe Fiul lui Dumnezeu, pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos, dupa cum ni se spune in continuarea Evangheliei dupa Luca: Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat? Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta. Fecioara Maria accepta misiunea sfanta vestita de Arhanghelul Gavriil, incredintandu-se cu desavarsire in faptul minunat ce depaseste legile firii omenesti: Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea. (Luca I, 26-38). Acceptand cu neprihanita smerenie hotararea lui Dumnezeu, Maica Domnului isi prevesteste rolul de Imparateasa in iconomia mantuirii intregii omeniri: Mareste, suflete al meu, pe Domnul… ca a cautat spre smerenia roabei Sale. Ca iata, de acum ma vor ferici toate neamurile. (Luca I, 46, 48).
Maica Domnului este cea mai aleasa fiinta de pe pamant. Sfintii sunt cinstiti de catre credinciosi si sarbatoriti o data pe an, insa Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu este preacinstita si pomenirea ei se face nu doar de patru ori pe an, ci permanent si pretutindeni in cultul ortodox. In afara de cele patru sarbatori mari, Maica Domnului este pomenita si in alte sarbatori mai mici: Soborul sau Adunarea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu (26 decembrie), Sfantul Acoperamant al Maicii Domnului (1 octombrie), Izvorul Tamaduirii (in vinerea din saptamana luminata).
Sfantul Arhanghel Gavriil, al carui nume inseamna barbat-Dumnezeu (vestea ca Dumnezeu Se va face barbat – Se va intrupa, va asuma firea omeneasca), este considerat, in traditia crestina, arhanghelul vestilor de bucurie, fiind mesagerul catre oameni al marilor taine dumnezeiesti. Sfintii Arhangheli sunt cei dintai ingeri ce mijlocesc intre Dumnezeu si oameni. Potrivit Sfantului Ioan Evanghelistul, Arhanghelii sunt in numar de sapte: Mihail, Gavriil, Rafail, Uriil, Salatiil, Gudiil si Varahiil, fiecare dintre ei avand o anumita misiune. Cuvantul arhanghel, provenit din limba greaca (αρχάγγελος-archangelos), inseamna mai mare peste ingeri sau cel dintai dintre ingeri. Sfantul Arhanghel Mihail, al carui nume se talcuieste ca puterea lui Dumnezeu, este voievodul cetelor ingeresti. Misiunea lui este de a pazi legea lui Dumnezeu si de a-i birui pe vrajmasi, fiind reprezentat, in iconografia crestina, tinand in mana o sabie de foc.
Sfantul Arhanghel Gavriil este considerat ocrotitorul fecioarelor, al mamelor si al pruncilor, el inalta rugaciunile oamenilor catre Dumnezeu si ajuta neamul omenesc pe calea spre mantuire. Arhanghelul Gavriil poarta in mana un crin, simbol al bucuriei, chipul sau fiind de o blandete dumnezeiasca. El este binevestitorul Nasterii Domnului si al Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul. Tot Arhanghelul Gavriil le-a adus Sfintilor Parinti Ioachim si Ana vestea nasterii Fecioarei Maria. In Biserica Ortodoxa, ziua de 8 noiembrie a fost aleasa ca data de cinstire a Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil si, odata cu ei, a tuturor ingerilor. La 26 martie, dupa praznicul Buneivestiri, se praznuieste Soborul mai-marelui Voievod Gavriil. 
Cea mai veche biserica din Bucuresti, biserica Curtea Veche poarta hramul Buneivestiri. Situata in sectorul 3 al capitalei, in centrul vechi al Bucurestiului, lacasul de cult a fost ctitorit de domnitorul Mircea al V-lea Ciobanul, in timpul primei sale domnii (1545-1554). Timp de doua secole, biserica a fost locul de incoronare a domnilor Tarii Romanesti. Cel de-al doilea hram al bisericii Curtea Veche este Sfantul Antonie cel Mare (17 ianuarie).
