In fiecare an, pe 21 noiembrie, crestinii ortodocsi sarbatoresc Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, cunoscuta in popor si sub numele de Vovidenia sau Ovedenia. In aceasta zi ne amintim ca, la varsta de trei ani, Sfanta Fecioara Maria a fost adusa de parintii ei, Sfintii Ioachim si Ana, la Templu, unde a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul.
Sfanta Fecioara Maria, despre care cantarile bisericesti vorbesc ca despre cea imbracata cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, careia mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune, a ramas la templu pana la varsta de 15 ani, fiind primita in cea mai sfanta incapere din acest loc, Sfanta Sfintelor. Dandu-si seama ca tine in brate un copil cu totul deosebit, Arhiereul Zaharia a dus-o pe Sfanta Fecioara in Sfanta Sfintelor si a inchinat-o lui Dumnezeu. Se sugereaza astfel cine avea sa fie prunca Maria, ca ea urma sa devina Maica lui Dumnezeu si Maica intregului neam omenesc.
In Sfanta Sfintelor, Fecioara Maria si-a petrecut viata in rugaciune, in ascultare, in smerenie, in viata curata, asceza si post, pregatindu-se sa devina vasul ales ce avea sa-l primeasca in pantecele ei pe Cel Neincaput. Sfantul Grigorie Palama spune ca Sfanta Fecioara Maria a trait la Templu ca in Rai, umplandu-se de harul Duhului Sfant si ajungand la indumnezeire, pentru ca numai asa putea sa primeasca in pantece pe Fiul lui Dumnezeu.
In Sfanta Scriptura, Intrarea in Biserica a Maicii Domnului este consemnata in Evanghelia dupa Iacov, cunoscuta si sub denumirea de Protoevanghelia (scriere apocrifa din secolul al II-lea d.H.). Se pare ca sarbatoarea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului a existat, neoficial, inca dinainte de secolul al VI-lea d.H. Sfantul Grigorie de Nyssa o mentioneaza in secolul al IV-lea. Data de 21 noiembrie, aleasa pentru praznuire, ar reprezenta data sfintirii unei biserici cu acest hram, ridicata de imparatul bizantin Iustinian I cel Mare (527-565) langa zidul ruinat al Templului din Ierusalim, in anul 543. In Occident, sarbatoarea dateaza din secolul al XIV-lea, mai exact din anul 1374, cand a fost instituita, la Avignon, de Papa Grigorie al XI-lea.
Cum sarbatoarea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului este in perioada Postului Craciunului, Biserica a randuit ca, pe 21 noiembrie, sa fie dezlegare la peste.
De sarbatoarea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului se leaga si frumoase traditii romanesti, care prefigureaza bucuria praznicului Nasterii Domnului si a Anului Nou. De exemplu, pe 21 noiembrie, copiii obisnuiesc sa puna crengi de mar in vase cu apa. Tinute la lumina si caldura, ramurile inmuguresc si infloresc, urmand a fi folosite drept sorcove, in noaptea de Anul Nou. Asa se explica si de ce, in miez de iarna, colindele noastre evoca florile dalbe, flori de mar sau marutul margaritar. Alegerea marului nu este intamplatoare: din mosi stramosi exista credinta potrivit careia nuielusa Sfantului Nicolae este o crenguta de mar. Daca aceasta infloreste pana la Craciun, inseamna ca Sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta. (Foto: Wikipedia)
