In fiecare an, pe 30 ianuarie, Biserica Ortodoxa Romana ii sarbatoreste pe Sfintii Parinti Vasile cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur, adevarati ctitori ai Ortodoxiei, considerati cei mai mari invatatori ai Bisericii din toata istoria crestinatatii. Pentru ca, pe langa darul talcuirii Sfintelor Scripturi, Sfintii Vasile cel Mare (1 ianuarie), Grigorie Teologul (25 ianuarie) si Ioan Gura de Aur (13 noiembrie) s-au invrednicit si de inalta treapta a arhieriei, ei sunt cunoscuti sub numele de Sfintii Trei Ierarhi. Cei trei Parinti ai Bisericii Ortodoxe au trait aproximativ in aceeasi perioada, in secolul al IV-lea. Erau oameni cu inalta stiinta de carte, cunoscand nu numai adancurile invataturii lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi, ci pretuind, de asemenea, stiinta si filosofia clasica din vremea lor.
In anii in care, dupa persecutiile imparatilor romani, Biserica crestina era amenintata de erezie, Sfintii Trei Ierarhi au dus o lupta neobosita pentru pazirea dreptei credinte apostolice, cu privire, indeosebi, la dogma Sfintei Treimi, cea mai mare Taina a credintei crestine.
Sfantul Vasile cel Mare (330-379) s-a nascut in Cezareea Capadociei (al treilea oras ca marime si importanta din Imperiul Roman, dupa Roma si Alexandria Egiptului), intr-o familie evlavioasa. A studiat sub indrumarea celor mai eruditi rectori si filosofi in Cezareea Capadociei, apoi la Constantinopol si la Atena, unde a fost coleg cu Sfantul Grigorie Teologul (Sfantul Grigorie de Nazianz). La Atena, cei doi viitori mari ierarhi vor cunoaste doar doua drumuri, Scoala si Biserica. In anul 355, la varsta de 25 de ani, Sfantul Vasile cel Mare s-a intors in orasul natal, unde a primit botezul, si-a impartit intreaga avere saracilor si a intrat in monahism. In singuratatea manastirii, impreuna cu prietenul sau Grigorie Teologul, a alcatuit Filocalia, o culegere de texte despre frumusetea vietii spirituale, al carei titlu se traduce prin iubirea de frumos. Sfantul Vasile cel Mare a fost episcop al Cezareei Capadociei. A alcatuit Regulile monahale mari si mici, dar si Liturghia care-i poarta numele. Sfantul Vasile cel Mare a fost mare indrumator al calugarilor, dar si pastor al mirenilor. Randuielile date de el monahilor, in urma cu 16 veacuri, dainuiesc si astazi. Remarcabil este locul pe care Sfantul Vasile il acorda muncii, alaturi de rugaciune, in viata calugarilor. Adevarat invatator al mirenilor, Sfantul Vasile cel Mare a unit cuvantul cu fapta, chemandu-i pe cei bogati sa sprijine asezamintele crestine intemeiate de el pentru ajutorarea saracilor, a bolnavilor, a tuturor celor slabi si neputinciosi din cetate.
Sfantul Grigorie de Nazianz (330-389/390), poet si mare teolog, s-a nascut langa cetatea Nazianz din Capadocia, intr-o familie de aristocrati. In anul 379 a plecat la Constantinopol, unde, la mica biserica a Invierii, a tinut cele cinci Cuvantari teologice in cinstea Sfintei Treimi, care ii vor aduce mai tarziu numele de Teologul sau Cuvantatorul de Dumnezeu. Orator desavarsit, profund cunoscator al principiilor retoricii, Sfantul Grigorie Teologul a rostit, tot la Constantinopol, cele cinci omilii despre dumnezeirea Logosului. Cuvantarile Sfantului Grigorie Teologul sunt studiate in scolile de retorica, el fiind primul autor grec care a publicat o colectie de scrisori. Prin aceasta, Sfantul Grigorie Teologul a pus bazele corespondentei ca mijloc de comunicare, fixand si caracteristicile unei scrisori: concizie, claritate, gratie si simplitate.
Sfantul Ioan Gura de Aur sau Ioan Hrisostom (344/354-407), mai tanar decat ceilalti doi Sfinti Parinti, este considerat cel mai de seama reprezentant al scolii din Antiohia, oras socotit Podoaba Orientului inca din timpul lui Alexandru cel Mare. Sfantul Ioan Gura de Aur a fixat in canoane precise taina cea mai presus de fire si intelegere care se savarseste de fiecare data in cadrul Sfintei Liturghii, cand Hristos se jertfeste in mod real. Datorita talentului sau oratoric, Sfantul Ioan a fost distins cu titlul de invatator si sacerdot universal, iar pentru maretia si splendoarea cuvantului sau i s-a dat numele de Hrisostom, adica Gura de Aur. Drept marturie a cuvantarilor sale, Sfantul Ioan Gura de Aur a lasat Bisericii Sfanta Liturghie care-i poarta numele, dar si talmacirea Evangheliei dupa Matei si talmacirea celor 14 Epistole ale Sfantului Apostol Pavel.
In timpul domniei Imparatului Alexios I (1081-1118), din dinastia Comnenilor, intre crestinii rasariteni aparusera neintelegeri din pricina cinstirii celor trei Sfinti Parinti, pentru ca nu stiau caruia dintre ei sa-i acorde intaietate. Se spune ca Sfintii n-au rabdat dezbinarea crestinilor si ca s-au aratat, mai intai, cate unul, apoi, toti trei laolalta, unui episcop intelept, caruia i-au grait astfel: Dupa cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajba nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul sau, indemnati de Duhul Sfant, am scris invataturi pentru mantuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am invatat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invrajbesc, sa nu se mai certe pentru noi. Ca nevointa noastra, cat am fost in viata si dupa moarte, a fost sa impacam pe oameni si sa aducem in lume pace si unire. Facandu-ne praznic la cate trei intr-o singura zi, instiinteaza cu aceasta pe crestini ca noi in fata lui Dumnezeu una suntem. Ascultand porunca Sfintilor, episcopul a randuit pomenirea laolalta a Sfintilor Trei Ierarhi, pe 30 ianuarie.
In cinstea Sfintilor Trei Ierarhi, domnitorul Vasile Lupu al Moldovei (1634-1653), aparator recunoscut al Bisericii Ortodoxe, a inaltat minunata biserica din Iasi cu hramul celor trei Sfinti Parinti. Situata in vechea vatra a orasului, pe Ulita Domneasca (actualul Bulevard Stefan cel Mare si Sfant), biserica manastirii Trei Ierarhi a fost construita intre anii 1637-1639, dupa planul bisericii Galata (1584), si sfintita pe 6 mai 1639, de catre Mitropolitul Varlaam al Moldovei. Sinteza unica de viziuni estetice aparent ireconciliabile, specifice atat Orientului, cat si Occidentului, biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi este un simbol al artei in rugaciune. In repetate randuri, biserica a fost jefuita si arsa de navalitori, zguduita de cutremure, restaurata si resfintita in 1904, in timpul domniei Regelui Carol I. O perioada, biserica manastirii Sfintii Trei Ierarhi a adapostit moastele Sfintei Cuvioase Parascheva (care acum se afla in Catedrala Mitropolitana din Iasi), iar in prezent adaposteste racla cu moastele Sfantului Ierarh Vasile cel Mare, primite in dar de voievodul Vasile Lupu in anul 1650. Alaturi de ctitori, in biserica Sfintii Trei Ierarhi isi dorm somnul de veci domnitorul carturar Dimitrie Cantemir si primul domn al Romaniei, Alexandru Ioan Cuza. (Foto: Sfinti si icoane)
