Ritualurile practicate la inmormantare sunt menite sa usureze trecerea in viata de dincolo. De aceea sunt completate de ritualuri folosite la parastase si la pomeniri, fiind astfel combinate cu Cultul Mosilor si stramosilor. Principalele lucruri necesare pentru savarşirea unui parastas sunt: prescura, colacul, vinul, coliva, tamaia şi lumanarile. La fel, la pomeniri, rudele raposatului aduc la biserica 9 capete, 9 lumanari, vin, coliva, prescura si untdelemn. Capetele se poarta fie toate o data, fie de trei ori.
Coliva, sacrificiu al spiritului graului, specifica popoarelor agrare, este preparata in mod special in ceremoniile de inmormantare si in ritualurile de comemorare a mortilor. Colacii sunt perechea sufletului fara de care acesta nu se poate integra in randul neamului celor dusi. Principalii 3 colaci pentru inmormantare, denumiti prescura, cap (capete) si arhanghel, sunt necesari in timpul serviciului funerar si se impart persoanelor prezente la ritualul funerar de parastas sau inhumare, dupa sfintirea produselor.
A. Prescura este o paine liturgica ce reprezinta materia principala din care se pregateste Sfanta Impartasanie si Sfanta Anafura, alaturi de vin si apa. Prescura se duce la biserica, unde se foloseste de preot inainte de Sfanta Liturghie.
B. Capetele sau colacii mortului se prepara din aluat de paine, in numar impar, sub diferite forme: rotunzi, in forma literelor S, in forma de 8, in forma de roata, de cruce, mana, in forma de pasare (maiastra) etc. In Bucovina se fac foarte mari si se numesc „crestati” (datorita impletiturii lor crestate). In prezent, majoritatea firmelor de pompe funebre ofera pentru inmormantari pachete de ”pomene” (colacii mortului), ce cantaresc intre 8 kg si 15 kg si contin un numar impar de colaci de diferite forme: scara, cruce, jug, S, 8 colaci, 9 colacei si 9 porumbite/ pupeze. Capetele sau colacii mortului sunt oferiti ca rasplata preotului si celor care au jucat o functie in cadrul ceremoniei de inmormantare, la parastase si la pomeniri. Denumirea lor sugereaza sensul lor de ofranda si originea lor straveche.
C. Arhanghelul este colacul de inmormantare care contine svastica – un simbol dacic folosit din cele mai vechi timpuri. Unii colaci contin crucea taiata la capete de semilune si intersectata de svastica simbolizand astfel invierea de apoi. De aceea, in ritualurile de inmormantare, svastica are rol de paznic al cheilor si portilor lumii celeilalte.
Prescura
Painea liturgica numita „prescura” este materia principala din care se pregateste Sfanta Impartasanie si Sfanta Anafura. Cuvantul prescura vine de la grecescul „prosfora” si inseamna jertfa, ofranda, aducere sau punere inainte. Prescura – proskura, prosfora – este o paine micuta, de forma rotunda, facuta din aluat dospit. Prescurile trebuie sa respecte anumite cerinte de calitate: sa fie preparate din faina alba de grau curat, cu apa naturala, potrivit de sarate, dospite, bine coapte, cu gust firesc.
Tipuri de prescuri
Prescura poate avea mai multe forme, pe care se aplica o pecete cu un instrument special, numit „pistornic” pentru a imprima initialele IIS.HR.NI.KA dispuse sub forma de patrat:
• forma rotunda
• forma de cruce cu patru colturi sau capete
• forma de cruce cu 5 colturi;
• forma de cruce cu 3 colturi sau capete care inchipuiesc Sfanta Treime.
Ingrediente: 1kg faina, 500 ml apa calduta, 25g drojdie de bere, 1 lingurita sare, pistolnicul sau pecetea speciala pentru prescura.
Mod de preparare: Se amesteca faina cu sarea si se formeaza o groapa in mijlocul gramajoarei. Se adauga acolo drojdia dizolvata in apa calda.
Se framanta bine si se mai adauga putina faina (maximum o cana) daca aluatul este lipicios. Se framanta aluatul pana devine neted si compact. Se pune aluatul intr-o covata sau oala, se acopera si se lasa la crescut o jumatate de ora, la caldura. Se formeaza o minge din aluat, se turteste cu palmele si se netezeste cu un sucitor din lemn.
Se imparte aluatul in 9 parti de forma rotunda (sau 15 bucati, in functie de dimensiunea fiecarei prescuri). Se modeleaza prescurile si se asaza cu partea neteda in jos cateva minute, sa se odihneasca, apoi se intorc si se pune apasat pistolnicul ca sa se imprime schema pecetei. Se scutura de faina si se asaza in forma. Se lasa la cald ca sa creasca inca 15 minute.
In timp ce aluatul creste, se incalzeste bine cuptorul si si se introduce forma in cuptor. In primele 10 minute se lasa focul mare, apoi se continua coacerea timp de 30 de minute cu foc mai mic. Dupa ce s-au copt prescurile, se scot din cuptor si se asaza cu fata in jos pe un prosop curat. Se acopera cu mai multe prosoape ca sa se inmoaie si sa se afaneze.
Secretul bucatarului: Prescura trebuie sa fie frageda si afanata. Pentru ca aluatul sa ramana fraged cand creste, se acopera cu un prosop uscat, apoi cu un prosop umed, peste care se adauga prosoape uscate.
Traditii si obiceiuri identificate si promovate in cadrul campaniei de comunicare online Cultura si tainele painii, derulate de Russenart Communications si Gold Maya.
