In fiecare an, pe 12 decembrie, Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfantul Ierarh Spiridon, grabnic facator de minuni si tamaduitor al celor bolnavi. Despre Sfantul Spiridon se stie ca s-a nascut in Cipru, in anul 270 d.Hr., intr-o familie saraca. In tinerete, a fost pastor. Dupa moartea sotiei sale, si-a dedicat viata bisericii si a fost numit episcop de Trimitunda. In aceasta calitate, a participat la Primul Sinod Ecumenic, din anul 325, de la Niceea (Asia Mica). Sfantul Spiridon a reusit atunci sa converteasca la ortodoxie un filosof arian si a vorbit multimii despre unitatea Sfintei Treimi, luand ca exemplu o caramida facuta din apa, pamant si foc. Dupa ce a facut semnul Sfintei Cruci, focul s-a ridicat din caramida, apa a cazut pe pamant, iar pamantul din ea a ramas in mana Sfantului. Astfel, prin cele trei elemente distincte (pamant, foc si apa), Sfantul Spiridon a descoperit diversitatea, iar prin totul unitar – caramida, a descoperit unitatea Sfintei Treimi. Plecand de la aceasta minune, Sfantul Spiridon este considerat si patronul olarilor.
Prin nemarginita sa smerenie, credinta curata si harul dumnezeiesc, Sfantul Spiridon a ajuns sa fie cunoscut ca mare facator de minuni. In timpul persecutiilor imparatului Maximilian, Sfantul Spiridon a fost arestat si exilat in Cipru, unde a infaptuit nenumarate miracole, pana in ziua mutarii sale la cer. Prin rugaciunile sale, Sfantul Spiridon a adus ploaie in vreme de seceta, a descoperit tainele din inimile oamenilor si chiar a inviat multi morti. In anul 348, la adanci batraneti, Sfantul Spiridon a trecut la cele vesnice.
Moastele sale facatoare de minuni se pastreaza in insula Corfu, Sfantul Spiridon fiind, de altfel, patronul spiritual al frumoasei insule grecesti din nordul Marii Ionice, pe care a salvat-o de nenumarate ori de la pieire. Potrivit traditiei, Sfantul Spiridon a salvat populatia insulei Corfu de molime, precum ciuma din 1630 si 1673, si de invazia turcilor din 1716. Cand sarazinii au pus stapanire pe insula, localnicii au deschis mormantul Sfantului Spiridon, pentru a-i muta osemintele la Constantinopol. Din mormant izvora un miros placut de busuioc, iar trupul Sfantului a fost gasit intact. Dupa caderea Constantinopolului (1453), moastele Sfantului au fost pastrate de un preot din Corfu intr-o bisericuta, apoi au fost mutate in biserica in care se gasesc si in prezent. In aceasta biserica, moastele Sfantului Spiridon sunt pastrate intr-un sarcofag de argint datand din secolul al XIX-lea, in dreapta Sfantului Altar. Sfantul Spiridon face mari minuni si astazi, prima dintre ele fiind aceea ca papucii din picioarele Sfantului, desi in racla, se tocesc in timp. Papucii Sfantului Spiridon sunt schimbati anual, pe 12 decembrie, acesta fiind semnul ca Sfantul umbla neincetat prin lume, spre a asculta si implini rugaciunile celor ce il cheama in ajutor. De altfel, Sfantul Spiridon mai este numit si sfantul calator. Se spune ca, pentru scurte perioade de timp, trupul sfantului nu mai este prezent in racla, iar atunci cand revine este cald si prafuit.
In Bucuresti, exista doua biserici ce poarta hramul Sfantului Ierarh Spiridon: catedrala Sfantul Spiridon Nou (Calea Serban Voda, numarul 29, sector 4), considerata cea mai mare biserica ortodoxa din capitala, pictata de Gheorghe Tattarescu, si biserica Sfantul Spiridon Vechi (Piata Natiunile Unite, numarul 5, sector 4), monument de secol XVII, care adaposteste si o icoana facatoare de minuni a Sfantului Spiridon. Demolata in 1987, biserica a fost rezidita pe ruinele celei vechi si sfintita pe 26 octombrie 1996.
